Vezi si: Ultimele stiri
Autor: Anca Murgoci | Publicat pe: 02 oct 2016 / 10:12
INTERZIS la o aplicație controversată de cutremur în România. INFP pregătește o acțiune de anvergură
În România nu există nicio aplicație autorizată de INFP care ne poate avertiza în caz de cutremur.

Sunt unele alerte pe care românii și le pot instala pe telefon, dar nimeni nu le garantează eficiența, în afară de 'inventatori' lor. De exemplu, Sorin Botîrlă a spus că a creat un Bot de Telegram care anunța într-un canal de Telegram alertele, folosind datele primite de la INFP. Cu o mică precizare pe care o adăugăm noi: tânărul IT-ist folosea date fără acordul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cine este Sorin Botîrlă aflați din articolul următor: "EXCLUSIV: Mesaj ȘOCANT al 'inventatorului' aplicației pentru cutremurele din România". Aplicația lui nu va mai funcționa. Atunci când muncești pentru a obține date și a face un soft este normal să ceri dreptul de a utiliza respectivele lucruri, mai ales când le expui public. Așa este firesc, chiar dacă sunt și se oferă gratuit. Așadar atenție ce vă instalați pe telefon! Au existat destui utilizatori care s-au plâns în legătură cu aplicațiile care anunță un cutremur cu câteva secunde și care au susținut că de multe ori nu funcționează corect.

DC News a stat de vorbă cu directorul INFP, Constantin Ionescu, pentru a afla mai multe despre aplicațiile care te pot proteja în timpul unui seism. De precizat că există senzori folosiți de către Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP) care, odată ce un cutremur s-a declanșat, transmit informațiile către acesta. Sistemul este folosit pentru instituțiile statului.

VEZI ȘI: Scenariu apocaliptic în caz de CUTREMUR: Ce s-ar întâmpla în Capitală imediat după un SEISM de 8 grade

 

Sorin Botîrlă prelua informații de la INFP fără a cere acordul. În comunitatea științifică se pune mare preț pe acest aspect. În al doilea rând, nu se știe cine își asuma legal răspunderea acțiunii IT-istului. El sau INFP?

"Persoana despre care mă întrebați nu a avut nicio aprobare a INFP pentru acea aplicație. Nu ne-a zis că vrea să folosească informația pentru un grup creat de el. Aplicația nu va mai exista. Omul a crezut că Internetul este la liber și fiecare ia ce vrea, dar nu este chiar așa. Nu poți să faci un astfel de lucru și noi să nu știm", ne-a declarat Constantin Ionescu.

În cât timp vor avea românii o aplicație autorizată de INFP?

"Noi încercăm. Există o inițiativă la nivel global unde România, SUA, Mexic, Japonia și Italia lucrează la un program de reducere a riscului seismic în vederea implementării acestor sisteme de alertare pentru public. Se pune această problemă. Deocamdată există doar în Japonia și Mexic", ne-a mai zis directorul INFP.

Înainte de a pune pe piață un sistem care să îl avertizeze pe omul de rând că urmează un cutremur în câteva zeci de secunde mai avem de trecut un singur hop: educarea populației. În lipsa acestui element, oamenii se vor panica și se poate ajunge la tragedii.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu INFP în noaptea cutremurului din 24 septembrie

 

"Cea mai importantă parte este reducerea riscului, de prevenire a anumitor pagube prin educarea populației. La noi, partea de prevenire nu prea există. Toată lumea s-a axat pe ideea de ce facem în timpul și după un cutremur. Trebuie să se pună accent pe partea de educație, să știm ce este un seism și să reacționăm adecvat dacă l-am simțit. În acel moment am avem siguranța că dacă punem pe piață un sistem de alertă, atunci oamenii ar ști cum să se comporte, iar sistemul nu ar produce pagube", a explicat Constantin Ionescu.

"Noi am depus două proiecte în acest sens la Fondurile Structurale pentru a crea un centru de educare a populației în vederea prevenirii și utilizării alertelor de tip 30 secunde înainte sau după cutremur și ce mai trebuie făcut în acest. Proiecte depun mulți și câștigă puțini. La unul dintre proiecte am ieșit fix sub linie. Dacă nu ai bani, nu poți implementa nimic. Noi voiam să facem un centru, apoi făceam campanie prin școli și licee, campanii de promovare a științei și a felului de comportare la aceste sisteme pentru cutremur. Avem experiență și două proiecte de cercetare. Lucrurile acestea trebuie continuate, dar este nevoie de bani. Nu poți face proiecte sporadic, trebuie să existe o continuitate, dar nu sunt fonduri. Proiectul nostru era de anvergură: presupunea un simulator de cutremure etc. Copiii ar fi înțeles foarte bine ce se întâmplă la un seism, erau lucruri foarte utile", ne-a mai zis Constantin Ionescu.


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
WOWBiz.ro
WOWBiz.ro
StirileKanalD.ro
StirileKanalD.ro
Capital.ro
Capital.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DefenseRomania.ro