Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, susţine că în acest moment Traian Băsescu şi Răzvan Ungureanu sunt conştienţi de faptul că minerii nu mai au forţa de altă dată şi le va fi greu să vină până la Bucureşti. Totuşi, situaţia de acum este comparabilă cu cea din 1999, când a avut loc ultima Mineriadă, iar dacă minerii ar pleca spre Bucureşti foarte mulţi oameni i-ar susţine.

R: Situaţia politică de acum este oarecum comparabilă cu cea din 1999. Mai poate fi o mineriadă în România?

Cozma: Este destul de greu, pentru minerii nu mai au un lider puternic. Mă bucur totuşi că a-ţi remarcat similaritatea situaţiei. În 99, Băsescu şi Constantinescu, erau la o masă la Cheile Buţii (n.r. zonă turistică în Valea Jiului). Atunci ei spuneau că nu Cozma şi minerii au pornit mineriada, ci ei doi, pentru a arăta Băncii Mondiale că sunt nemulţumiri sociale. Şi acum sunt nemulţumiri, poate chiar mai mari decât atunci, dar Băsesscu şi Ungureanu ştiu că minerii nu au forţa să vină, de aceea îi ţin în stradă. Poate fac o surpriză, dar este totuşi destul de greu.

R: Pentru ce sunt minerii acum în stradă?

Cozma: Acum sunt pentru un fleac. Să fim serioşi, e vorba de adaptarea salariului minim vechi la cel nou. Nu e mare lucru, mai ales că nu toţi primesc aceşti bani. Este vorba doar de cei care fac 100% subteran, deci ar fi vorba de doar câteva zeci de lei pentru fiecare în parte. Nemulţumirile sunt vechi şi le-a ajuns şi lor să lucreze în condiţii mizerabile pe bani atât de puţini.

R: În 99 oamenii care au fost la mineriadă au pierdut pontajul. Ce riscă acum minerii?

Cozma: Păi vedeţi. Că stau acum în stradă şi nu intră la şut e tot aia. Ăştia sunt banii. Evident că riscă, dar problema nu este acum, ci la pensie. Pensiile minerilor au un statut special şi orice zi nepontată atârnă greu de tot.

R: În 99 populaţia a trecut de partea minerilor. Credeţi că şi acum ar fi la fel?

Cozma: Sunt convins de treaba asta. Atunci oamenii ne ajutau cum puteau cu pături, cu mâncare, cu orice. Ştiau că luptăm pentru o cauză dreaptă. Acum cred că ar veni foarte mulţi alături de mineri, pentru că lumea nu mai suportă. Nemulţumirea este mare. Doar un lider puternic mai lipseşte.

R: La Mineriada din 99 au fost câteva momente cruciale...

Cozma: Da, au fost câteva momente foarte importante. Unul dintre ele a fost barajul de la Horezu. Jandarmii primiseră ordin să tragă în noi. Erau înarmaţi până în dinţi. Aveau lansatoare de rachetă cu fumigene, aveau pistoale de cel puţin 9 mm. Aveau şi AKN-uri. Au adus chiar şi câini special antrenaţi să rupă. În seara aceea am dat ordin să se adune toate pisicile din Horezu, iar a doua zi când au început să se agite apele am dat drumul la pisici. Câinii au înnebunit, vă daţi seama, iar jandarmii stăteau să tragă de ei. Ne-au ajutat oamenii din zonă, ne-au dus pe nişte dealuri prin spate şi i-am încercuit. Atunci au cerut negocierile de Costeşti.

R: Este o vorbă: 5000 de mineri, fac cât 50.000 de protestatari obişnuiţi. E adevărat?

Cozma: Foarte adevărat. Minerii când pleacă au un scop precis. În 91 am venit să îl dăm jos pe Iliescu şi Guvernul. cu 10.000 de oameni am dat jos un Guvern. Se întrebau de ce atacă minerii cu atâta ură clădirea Guvernului. Păi atunci a fost nenorocire. Am avut 46 de ortaci împuşcaţi, am şi actele. Au tras cu tot ce s-a putut. Iliescu era arestat la Cotroceni şi Parlamentul nu era prea bine. Nu aveau curaj să vină la negocieri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News