Tabletă
Desktop
Data publicării:
Intensificarea furtunilor din ultima vreme poate avea legătură cu un tipar străvechi de cel puțin 50.000 de ani
Intensificarea furtunilor din ultima vreme poate avea legătură cu un tipar străvechi de cel puțin 50.000 de ani / Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Furtunile tot mai intense din ultima perioadă, atât în România cât și în alte părți ale Pământului, pot fi cauza unei ciclicități străvechi de peste 50.000 de ani.
În ultima perioadă, tot mai multe furtuni puternice au avut loc atât în România, cât și în alte zone de pe Pământ. De exemplu, furtunile care mătură sudul Marii Câmpii din SUA sunt printre cele mai puternice de pe Pământ. Cunoscute sub numele de sisteme convective la scară mezală, aceste complexe de furtuni asigură până la 90% din precipitațiile anuale totale din regiune.
Totuși, intensitatea și frecvența lor a crescut, iar modelele climatice încearcă să prezică cu exactitate data și locul în care vor apărea. Pentru a ajuta la creșterea exactității modelelor climatice pentru sudul Marii Câmpii din SUA, paleoclimatologul Christopher Maupin de la Universitatea Texas A&M și colegii săi au folosit izotopi de oxigen și hidrogen pentru a urmări ferocitatea furtunilor din trecut.
Moleculele de apă bazate pe elemente care folosesc un neutron suplimentar sau doi tind să necesite puțină energie pentru a se vaporiza și elibera mai multă energie pe măsură ce se condensează. Acest lucru lasă o semnătură clară în raporturile izotopilor separați de precipitații în diferite condiții. Prin compararea rezultatelor analizelor făcute astăzi cu rapoartele istorice ale izotopilor de hidrogen și oxigen găsiți prinși de stalactite în peșterile texane, cercetătorii au dezvoltat o imagine exactă a evenimentelor meteorologice din trecut.
„Aceste furtuni sunt atât de mari încât, chiar dacă cea mai mare parte a ploii este descărcată în Oklahoma, ploaia din Texas va purta în continuare semnătura izotopică a acestor uriașe furtuni”, a spus Maupin.
Ce au descoperit oamenii de știință?
Folosind un alt set de izotopi, de data aceasta de uraniu și toriu, echipa a cercetat stalactitele și stalagmitele din apogeul ultimei ere glaciare, acum 30-50 de mii de ani.
Măsurarea schimbărilor de izotopi de oxigen și hidrogen, le-a permis cercetătorilor să vadă furtunile într-o manieră ciclică de la slabe la puternice, aproximativ la fiecare o mie de ani. Cu cât complexul de furtuni devine mai puternic organizat, cu atât sunt mai intense și mai dăunătoare. Oamenii de știință au descoperit aceste schimbări ale intensităților furtunilor care au coincis cu schimbări bine-cunoscute și bruște ale climatului global, cunoscute sub numele de evenimente Dansgaard - Oeschger.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că aceste creșteri de intensitate coincid cu o reducere a ploii în sud-vestul SUA și o scădere a presiunii atmosferice în zona bazinului Santa Barbara.
„Forțarea climatică antropogenă modernă a favorizat din ce în ce mai mult o amplificare a acestor factori sinoptici. Această lucrare va ajuta la prezicerea tendințelor furtunilor în viitor”, au scris cercetătorii în studiul lor, potrivit ScienceAlert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
