O nouă cercetare publicată în prestigioasa revistă Science, citată de Reuters, aduce în prim-plan o soluție inovatoare și surprinzătoare pentru combaterea credințelor în teoriile conspirației: conversațiile bazate pe fapte cu un chatbot inteligent. Aceste discuții s-au dovedit a fi capabile să ajute unii indivizi să își schimbe convingerile greșite, iar efectul pare să dureze cel puțin două luni. Studiul, condus de Thomas Costello de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) împreună cu colegii săi, deschide noi perspective în abordarea unei probleme sociale tot mai acute: credința în teorii conspiraționiste.

Teoriile conspirației au fost mult timp o sursă de fascinare pentru public, variind de la idei inofensive – precum cea care susține că Finlanda nu există – până la concepții profund dăunătoare, care subminează încrederea în instituții publice și știință. Cele mai periculoase dintre aceste teorii pot afecta direct sănătatea publică, cum ar fi atunci când îi determină pe oameni să refuze vaccinarea sau să ignore schimbările climatice. În cazuri extreme, adepții teoriilor conspiraționiste și-au pierdut viața din cauza acestor credințe greșite.

În ciuda impactului negativ, teoriile conspirației sunt extrem de „lipicioase”. Odată ce cineva crede într-o astfel de teorie, este dificil să-i schimbi opinia. Aceasta se datorează unei combinații complexe de factori psihologici și sociali, inclusiv atașamentul față de comunități care împărtășesc aceleași convingeri și timpul investit în „cercetări” personale care par să le susțină convingerile.

Expansiunea rapidă a inteligenței artificiale generative, cum ar fi chatboturile, a ridicat noi îngrijorări privind capacitatea acestor tehnologii de a răspândi informații false. Chatboturile pot crea conținut fals foarte credibil, iar chiar și atunci când sunt folosite în scopuri legitime, ele pot face erori sau pot perpetua biasuri preexistente în datele lor.

Acest lucru face cu atât mai surprinzător faptul că o conversație cu un chatbot cunoscut pentru producerea de informații false poate, în unele cazuri, să convingă oamenii să abandoneze teoriile conspirației. Mai mult decât atât, schimbarea pare să fie de durată, conform cercetării recente. Însă, această descoperire deschide o dilemă: dacă chatboturile pot combate eficient credințele false, care sunt implicațiile pentru păstrarea convingerilor adevărate?

Cercetătorii de la MIT au testat eficiența argumentelor bazate pe fapte în combaterea credințelor conspiraționiste, folosind două studii pe un eșantion de peste 2.000 de participanți. Toți au fost rugați să descrie o teorie conspiraționistă în care credeau și apoi au avut conversații cu un chatbot AI.

Participanții din grupul de „tratament” (60% din total) au discutat cu un chatbot care a fost personalizat pentru a răspunde la convingerile lor specifice. În trei runde de discuție, chatbotul a prezentat argumente factuale, încercând să-i convingă că teoriile lor sunt greșite. Restul participanților au avut o discuție generală, fără o abordare personalizată.

Rezultatele au arătat că aproximativ 20% dintre participanții din grupul de tratament și-au redus semnificativ credințele conspiraționiste după conversația cu chatbotul. Mai mult, la două luni după discuții, majoritatea celor care au fost influențați inițial au continuat să manifeste un scepticism mai mare față de teoriile conspiraționiste. În mod interesant, cercetătorii au verificat și corectitudinea informațiilor oferite de chatboturi și au descoperit că acestea au fost, în mare parte, corecte.

Două caracteristici principale ale chatboturilor explică succesul lor relativ în reducerea credințelor conspiraționiste. În primul rând, chatboturile sunt percepute ca fiind neutre, fără o „agendă” specifică, ceea ce le face mai credibile în ochii persoanelor care și-au pierdut încrederea în instituțiile publice sau în experții tradiționali. Această lipsă de percepție a unei motivații ascunse le face mai ușor de acceptat ca surse de informații.

În al doilea rând, chatboturile pot structura argumentele într-un mod mai convingător decât simpla prezentare a unor fapte. În combaterea dezinformării, un argument bine structurat are un impact mult mai mare decât o listă de date și fapte recitate.

Cu toate acestea, chatboturile nu sunt o soluție universală. Studiul a arătat că acestea sunt mai eficiente în cazul persoanelor care nu au motive personale puternice pentru a crede într-o teorie conspiraționistă. Persoanele ale căror convingeri sunt strâns legate de comunități conspiraționiste sau care au motive emoționale profunde pentru a crede în astfel de teorii sunt mai puțin susceptibile să fie influențate de argumentele chatboturilor.

Mai mult, chatboturile reflectă datele pe care sunt antrenate. Dacă aceste date sunt eronate sau biasate, chatboturile pot perpetua dezinformarea sau chiar teoriile conspiraționiste. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltatorii de AI, care trebuie să se asigure că datele folosite sunt corecte și echilibrate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News