Într-o nouă ediție a emisiunii "Academia de Sănătate" prof. dr. Eduard Apetrei subliniază rolul în creștere al inteligenței artificiale în medicină, menționând că, prin intermediul acesteia, s-ar putea furniza date valoroase, precum predicția sau identificarea fibrilațiilor pe baza electrocardiogramelor.

Totuși, în România, tehnologia nu este încă implementată pe scară largă în spitale, deși în Occident ea este deja folosită în radiologie și anatomie patologică.

În ceea ce privește hipertensiunea, a remarcat schimbarea denumirii Ghidului de hipertensiune arterială, care acum include noțiunea de „creștere a tensiunii”, fără a se referi explicit la artere. Prof. dr. Eduard Apetrei a subliniat și limitele-țintă pentru tensiune, cu o valoare optimă între 120 și 130 ("pe care noi trebuie să o atingem când dăm un tratament unui bolnav"), precum și importanța evaluării riscurilor individuale ale pacienților.

Sursa: Pexels

În Occident, tehnologia se folosește

"(...) Astăzi, inteligența artificială dă foarte multe date, privind o simplă electrocardiogramă (...). (N.r., Prin inteligența artificială, se poate) spune: bolnavul acesta va avea o fibrilație sau bolnavul acesta a avut o fibrilație. Ar fi foarte important. Am căutat în acest Ghid (n.r., Ghidul despre care vorbeam anterior) și nu am găsit (n.r., vreo referință) (...)", arată prof. dr. Eduard Apetrei, medic primar cardiolog și membru titular al Academiei de Științe Medicale.

"Poate nu sunt îndeplinite toate etapele, din punct de vedere legal, astfel încât să includă un diagnostic", adaugă jurnalistul Val Vâlcu.

"Pentru momentul actual, chiar dacă inteligența artificială contribuie (n.r., la acest țel), răspunderea finală este a experților care semnează Ghidul", completează acad. prof. dr. Irinel Popescu.

"Merită o discuție specială această temă - inteligența artificială în medicină. Merită o discuție specială pentru că au trecut niște ani buni și eu n-am văzut niciun sistem încă introdus într-un spital.

N-am văzut să se spună, de pildă: uite, am acest sistem care folosește datele culese de noi și adunate de 5-6 ani de zile. Inteligența artificială nu e descoperită ieri. E descoperită... alaltăieri", glumește prof. dr. Eduard Apetrei.

"În Occident, ea se folosește, nu generalizat și poate nu la o scară extinsă, dar sunt sectoare din spitalele moderne care folosesc inteligența artificială. Serviciile de radiologie o folosesc, serviciile de anatomie patologică, de asemenea. Deci, încet-încet, ea va fi implementată (...)", mai spune prof. dr. Eduard Apetrei.

Sursa: Pexels

Noutăți din domeniul cardiologiei și hipertensiunii

"Ghidul de hipertensiune arterială nu se mai numește Ghid de hipertensiune arterială - i s-a schimbat denumirea. Cuvântul arteră a dispărut din titlu.

Acum se numește Ghidul de creștere a tensiunii și de hipertensiune, fără să apară cuvântul arterial. Au apărut câteva lucruri care vreau să vi le spun.

În primul rând, limita de a denumi (n.r., noțiunea de) hipertensiune nu s-a schimbat. A rămas tot 140 cu 90. Deci, numărul de bolnavi, să zicem, rămâne același.

Dar a apărut o nouă clasă - clasa de creștere a presiunii sangvine. Ei nu mai numesc (n.r., această noțiune) creșterea de tensiune arterială.

De fapt, așa este... Noi numim tensiunea arterială când, de fapt, este presiunea sângelui - presiunea care se ivește de pe peretele arterial.

Încă o noțiune care a apărut, foarte nouă, este ținta — anume până unde trebuie să scădem tensiunea arterială. Ținta este 120 — maxima, iar minima este 70.

Între 120 și 130 este tensiunea arterială pe care noi trebuie să o atingem când dăm un tratament unui bolnav. Este importantă această noțiune. Între 130 și 140 este creșterea presiunii.

(...) Creșterea presiunii la un bolnav care nu are risc este una.

Creșterea presiunii la un bolnav cu risc crescut (n.r., este alta), pentru că vorbim de fiecare bolnav în parte și evaluarea lui se face după o anumită scară, după anumite riscuri pe care bolnavul le are - dacă fumează, dacă vine dintr-o familie de hipertensivi, câți ani are, ce boli mai are, dacă are diabet și așa mai departe. Toate aceste riscuri sunt luate în calcul, iar această categorie de bolnavi va fi tratată. Deci între 130 și 140.

Această noțiune de creștere a tensiunii arteriale trebuie reținută", mai punctează prof. dr. Eduard Apetrei.

Urmărește alte problematici referitoare la ținta de atins în scăderea tensiunii, ce se regăsesc în Ghid, de la minutul 16:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News