Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini care nu a înregistrat nicio activitate timp de aproape 400 de ani, dă semne de trezire. O cameră magmatică nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită, ceea ce i-a determinat pe cercetători să recomande monitorizarea în timp real a vulcanului, relatează miercuri The Guardian.

Ultima dată când vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane, însă impactul unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi mult mai mare în contextul creşterii populaţiei şi a activităţilor turistice pe insula Santorini.

Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o coloană de până câteva zeci de kilometri înălţime. De asemenea, este susceptibil să declanşeze un tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.

Cu ajutorul unei noi tehnici imagistice - asemănătoare unei ecografii medicale - Kajetan Chrapkiewicz, de la Imperial College London, şi colegii săi au observat materia topită adunându-se la aproximativ 3,2 kilometri sub vulcan. Concluziile lor, publicate în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems, sugerează că, deşi o erupţie nu este iminentă, vulcanul reprezintă o ameninţare serioasă.

Un alt grup de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul navei de cercetare Joides Resolution forează în sedimentele din jurul Kolumbo pentru a reconstrui istoria erupţiilor sale din ultimele câteva milioane de ani. Printre altele, cercetătorii speră să înţeleagă legăturile dintre cutremurele şi vulcanii din această regiune şi să analizeze influenţa schimbării nivelului mării asupra amplorii şi frecvenţei erupţiilor, scrie Agerpres. 

Erupţii şi în celălalt capăt al lumii, în Ecuador 

Vulcanul Cotopaxi din Ecuador, unul dintre cei mai supravegheaţi şi monitorizaţi din lume, a generat o coloană de gaze care s-a înălţat până la 2.000 de metri deasupra craterului, iar căderile de cenuşă au afectat mai multe localităţi din apropiere, a anunţat Institutul de Geofizică (IG) din Quito, potrivit AFP.

În ultimele 24 de ore, mai mult emisii de gaze şi de cenuşă au fost observate la altitudini cuprinse între 1.000 şi 2.000 de metri deasupra nivelului craterului, a precizat joi seară agenţia în raportul său zilnic.

Din cauza acestei activităţi eruptive, care durează din luna octombrie, autorităţile au primit informări referitoare la ploi de cenuşă în mai multe localităţi situate la baza vulcanului cu o altitudine de 5.900 de metri.

Centrul de monitorizare a cenuşii vulcanice (VAAC) din Washington a avertizat în legătură cu nori de praf vulcanic, care s-ar putea înălţa până la 1.700 de metri deasupra craterului.

Cotopaxi este situat la circa 40 de kilometri sud de capitala Ecuadorului, Quito, de unde se pot vedea crestele înzăpezite ale măreţului munte.

Principalul pericol al acestui vulcan este prezenţa lavei în proximitatea craterului, care ar putea genera fluxuri piroclastice, un amestec de materiale incandescente, formate din cenuşă şi roci. Ar putea provoca de asemenea topirea gheţii care acoperă versanţii vulcanului şi formarea unor avalanşe sau scurgeri gigantice, care pun în pericol localităţile de la poalele vulcanului, unde trăiesc circa 300.000 de persoane.

În zonă se află de asemenea instalaţii şi infrastructuri strategice, cum ar fi oleoducte, precum şi exploatări agricole şi pentru creşterea animalelor.

Având în vedere periculozitatea, situarea geografică şi calota glaciară, este probabil cel mai periculos vulcan din ţară şi unul dintre cei mai periculoşi din lume, a declarat recent pentru AFP Daniel Sierra, expert în cadrul IG.

Cotopaxi a redevenit activ în 2015, după 138 de ani de inactivitate. Vulcanii Reventador şi Sangay, amândoi situaţi pe flancul oriental al Anzilor, lanţ muntos care mărgineşte Amazonia, se află de asemenea în erupţie în prezent.

Situat în regiunea Inelul de Foc din Oceanul Pacific, Ecuador, cu o suprafaţă echivalentă cu jumătate din cea a Franţei, găzduieşte circa o sută de vulcani, dintre care circa zece au altitudini de peste 5.000 de metri. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News