Site-urile instituțiilor publice pot deveni surse primare de informație pentru utilizatori, dar și pentru jurnaliști. Din păcate, niciun site al vreunei instituții publice din România nu se încadrează în una din aceste categorii. Informațiile postate sunt, de fapt, un jurnal al activităților ministrului: cu cine s-a întâlnit, ce a declarat etc.  În cazul în care site-ul unui minister face referire la un subiect de interes general, acesta nu este poziționat într-o zonă accesibilă și intuitivă utilizatorului.  Despre varianta de mobil sau strategia de social media nici nu se poate vorbi, a declarat pentru DC News Andreea Georgescu, online advisor la Webspire.

Este exact ceea ce explică ministrul Dragnea în proiectul regionalizării: „Trăim într-un sistem comunist din punct de vedere administrativ și al legăturilor instituționale. Unul de sorginte sovietică. Cetățenii sunt inferiori sistemului iar sistemul are putere asupra cetățenilor”.  Acest mecanism descris de Dragnea se reflectă în modul în care instituțiile publice și-au gândit prezența pe internet. Cum deschizi pagina de internet a oricăreia dintre ele, apare imaginea ministrului sau președintelui, în numeroase ipostaze: la evenimente, la întâlniri, în deplasări în teren. Toată structura se concentrează pe activitățile conducerii instituției, în timp ce informațiile de interes public sunt lăsate în plan secund, ba mai mult, nici nu apar pe prima pagina a site-ului.

Cazul Muntenegru: site-ul MAE se ocupa de ministru, nu de victime

Unul dintre cele mai bune exemple este site-ul MAE, în cazul accidentului din Muntenegru. La câteva ore de la mediatizarea accidentului, pe prima pagină a instituției aflam despre deplasarea ministrului Corlățean la Luxemburg, în timp ce informații despre tragedie aflam doar după o cătare de minim 5 minute prin paginile site-ului.

Primul lucru pe care îl vedem când deschidem pagina MAI sunt comunicatele legate de ceremoniile la care a participat ministrul Radu Stroe. La fel și la Apărare sau Agricultură, dar și la Dezvoltare Regională unde găsim o groază de fotografii cu deplasările și întâlnirile ministrului Dragnea. Dar totul culminează cu pagina Ministerului Muncii. Mariana Câmpeanu se pare că este cea mai fotogenică. De la tăieri de panglici la vizite de tot felul, o vedem pe Mariana Câmpeanu în toate ipostazele. Oare aceste lucruri sunt cele pe care cetățeanul le caută când accesează site-ul unui minister? Niște poze de la diverse întrevederi, pe care oricum deja le-a văzut înainte în presă? Căci acesta este alt capitol la care ministerele stau prost: informațiile apar cu întârziere. În plus, parte din ele au și pagină de Facebook, dar este gândită pe același sistem, iar rezultatul este același.

Viteza updatării, cel mai important lucru pentru utilizatori

„Trăim în era interactivității, a dinamismului și a rețelelor sociale. Niciunul dintre aceste elemente nu se regăsesc pe site-urile instituțiilor de stat. Cât despre varianta optimizată pentru mobil sau tabletă, pare că nici nu a fost luată în calcul. Dacă vrei să fii auzit, atunci trebuie să fii acolo unde este publicul tău țintă, iar în cazul acestor instituții, publicul țintă reprezintă întreagă populație. Totul e mobile și social media connected. Mai puțin în cazul lor. Un exemplu pozitiv în acest sens, este, fără îndoială, prezența Casei Albe pe toate rețelele sociale și modul de comunicare. Proximitatea temporală este cel mai important lucru pe internet zilele acestea. Într-o tară care este pe locul doi în Europa la numărul de ore petrecute pe internet, poate că și instituțiile publice ar trebui să acorde o mai mare importantă arhitecturii informaționale, update-urilor constante și accesibilității”, a declarat pentru DC News Andreea Georgescu, consultant în marketing online la Webspire și specialist în comunicare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News