Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că românii sunt tot mai săraci, de la un trimestru la altul, veniturile medii lunare ale unei gospodării scăzând în trimestru doi al acestui an faţăd e primele trei luni, însă cheltuielile medii lunare au rămas aceleaşi, reprezentând 87,5% din venituri.

Potrivit INS, veniturile respective au scăzut de la 2.342 lei la 2.337 lei, în timp ce cheltuielile au rămas la fel în trimestrul al doilea al anului, faţă de trimestrul întâi, adică puţin peste 2.000 lei. Pe persoană, veniturile medii lunare au fost de 806 lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 705 lei, se arată într-un comunicat al INS. Potrivit Insitutului Naţional de statistică,  salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri şi anume 50,7%.  La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul al doilea, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,6%, veniturile din agricultură cu 3,3%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,9% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,8%.

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 36% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,4% din salarii, de 23,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,6% din total, în timp ce în rural principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 33,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,7% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 8,5% din veniturile gospodăriilor din mediul rural.

O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (28,7%) şi celor salariale (29,2%). Fiecare dintre aceste surse de venituri au ponderi sensibil apropiate de veniturile provenite din producţia agricolă, fiind cu doar 4-5 puncte procentuale mai mari decât veniturile din agricultură.

Alimentele şi taxele, printre cele mai importante cheltuieli

În ceea ce preveşte cheltuielile, principalele destinaţii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 41,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, se mai arată în comunicatul INS. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în aprilie-iunie 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În perioada analizată, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (15,4%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,9% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,8%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News