Ținta recrutărilor făcute de grupările infracţionale de origine libaneză o reprezintă refugiaţii arabi veniţi la Berlin începând din anul 2015.

Această evoluţie îngrijorează autorităţile germane, deja acuzate că au subestimat aceste grupări ce folosesc metode adesea spectaculoase, se arată într-un articol publicat marţi de AFP. Aceste organizaţii familiale delincvente caută să facă pentru alţii munca murdară, cum ar fi vânzarea drogurilor sau jafurile mărunte, explică Benjamin Jendro, membru al sindicatului GDP din poliţie. Mulţi dintre refugiaţii recrutaţi sunt bărbaţi veniţi singuri în Germania şi care încă nu au avut probleme cu justiţia în această ţară, iar dacă sunt prinşi nu vor ajunge în închisoare, adaugă reprezentantul acestui sindicat al poliţiştilor germani.

Peste un milion de refugiaţi, dintre care mulţi arabi, au ajuns în Germania începând din anul 2015 în căutarea unui loc de muncă. Aceşti solicitanţi de azil sunt o sursă aproape ideală de recrutare pentru clanurile familiale venite ele însele în Germania fără bani cu trei decenii în urmă. În primul rând bărbaţii tineri şi cu o bună constituţie fizică sunt în vizorul clanurilor explică pentru publicaţia Die Welt un anchetator sub acoperirea anonimatului.

Clanurile arabe

Clanurile arabe, cum le denumeşte presa germană, s-au remarcat prin îndrăzneala lor ilustrată de jafurile temerare, crimele executate la comandă sau demonstraţiile de forţă. Primele pagini ale ziarelor locale sunt adesea pline cu relatări despre ele. Pe 13 septembrie, circa 2.000 de persoane, majoritatea bărbaţi, s-au reunit în careul musulman al unui cimitir din Berlin pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Nidal Rabih, un delincvent recidivist în vârstă de 36 de ani ucis cu 13 gloanţe în duminica precedentă în apropierea unui parc foarte frecventat. În total 150 de poliţişti au fost desfăşuraţi pentru acea înhumare ale cărei imagini, difuzate în toată Germania, par demne de un film despre mafia, comentează săptămânalul Stern.

Palestinian născut în Liban, Nidal Rabih era una dintre figurile carismatice ale acestor grupări care domnesc în lumea interlopă din Berlin. Ele numără sute de membri şi funcţionează precum organizaţiile criminale, sunt puternice şi înstărite şi îşi permit să plătească serviciile celor mai bune cabinete de avocatură. Aceste persoane, de origine palestiniană sau provenite dintr-o minoritate arabofonă turcă s-au refugiat iniţial în Liban, de unde din cauza războiului civil au plecat începând de la finele anilor '70 în Germania, unde erau însă considerate la acea vreme apatride şi nu primeau permis de muncă. Prin urmare, nu au avut aici acces la educaţie sau la un loc de muncă, ceea ce a favorizat orientarea lor către infracţionalitate, notează islamologul Mathias Rohe, subliniind de asemenea structurile patriarhale extrem de închise create în interiorul acestor grupări.

Structurile patriarhale extrem de închise

Aceste clanuri formate astăzi din mai multe familii controlează o parte a traficului cu droguri şi reţele de prostituţie la Berlin, operând în special în cartierele de vest ale capitalei germane, pentru a evita confruntările cu grupări rivale ruseşti, cecene sau vietnameze. Date fiind acţiunile lor armate, gustul lor pentru maşinile de lux şi atitudinea uneori zgomotoasă, aceste grupări au dobândit o notorietate evidentă în presa locală, înlocuind-o pe cea a organizaţiilor zise ruseşti ori turceşti, care rămân în mod deliberat mai discrete, sau a mafiei calabreze, care îşi rezolvă conflictele într-o discreţie deplină.

Citește și: "A devenit insuportabil să trăieşti în Franţa", susține președintele Braziliei

Clanurile arabe au atras atenţia mai ales odată cu furtul din martie 2017, când dintr-un muzeu berlinez a fost sustrasă o piesă de aur în greutate de 100 de kilograme şi care nu a mai fost niciodată găsită de autorităţi. Trei ani mai devreme, ceasuri şi bijuterii în valoare de peste 800.000 de euro au fost furate dintr-un mare magazin în urma unui jaf comis în plină zi. Aceste grupări au putut să acţioneze cu atât de mult curaj din cauza neglijenţei autorităţilor, care se tem că ar putea fi acuzate de rasism, explică experţii. Pentru a nu stigmatiza sau discrimina anumite minorităţi este interzis să se vorbească despre clanuri etnice, notează cercetătorul de origine libaneză Ralph Ghadban, autor al unei cărţi pe acest subiect.

Avem societăţi paralele în inima Germaniei, remarcă la rândul ei, într-un interviu dat revistei Stern, Anna-Maria Ferchichi, soţia celebrului rapper german Bushido, care s-a aflat mult timp sub protecţia unui asemenea clan. Ei au decis să denunţe public metodele foştilor lor protectori, care merg la Mecca şi se duc la moschee, dar în acelaşi timp lasă prostituatele să presteze.

Citește și: Sirienii se întorc în țara lor. Redeschiderea frontierei cu Iordania

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News