Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Începe audierea în PE a comisarilor europeni propuși. Cum funcționează mecanismul și cine decide
Foto: Agerpres
Comisarii europeni propuși urmează să fie audiați în Parlamentul European.
Încă de când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în septembrie echipa sa de potențiali 26 de comisari (câte unul din fiecare țară a Uniunii Europene, cu excepția șefei Comisiei), candidații, împreună cu echipele lor, s-au pregătit pentru a-și apăra acreditările în fața membrilor Parlamentului European.
Acum a sosit momentul. În următoarele opt zile, cei 26 de candidați se vor confrunta cu europarlamentarii. Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o șansă pentru viitorii comisari de a-și etala cunoștințele, ci și un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile Comisiei.
Iată cum va decurge totul:
Principalele puncte
Primele audieri încep luni, 4 noiembrie, la ora 14:30 (n.r. 15:30, ora României), iar cele finale vor avea loc marți, 12 noiembrie, până la ora 21:30 (n.r. 22:30, ora României).
Comisiile parlamentare îi vor chestiona pe comisari timp de trei ore. Unele au fost desemnate drept „comisie responsabilă”, cu puterea de a aproba sau respinge candidatul. Altele sunt doar o „comisie invitată”, care emite un aviz fără caracter obligatoriu.
În prima săptămână cei 20 de comisari vor fi supuși examinării, urmați de cei șase vicepreședinți executivi marți, 12 noiembrie.
Conform programului, comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, va fi audiată pe 12 noiembrie între orele 15:30-18:30 (n.r. ora locală a României).
Audierile în persoană reprezintă etapa finală a lungului proces de verificare al Parlamentului. Totul a început la începutul lunii octombrie, când comisia pentru afaceri juridice a analizat declarațiile financiare ale candidaților în căutarea unor conflicte de interese.
După cum a relatat POLITICO, toți cei 26 de candidați au primit undă verde, în ciuda unor îngrijorări exprimate de grupuri politice cu privire la faptul că unii și-au lăsat formularele privind conflictele de interese aproape goale. Unii parlamentari au susținut că procesul de examinare ar trebui reformat.
Candidații au trimis, de asemenea, răspunsuri scrise la întrebările preliminare ale Parlamentului, pe care legiuitorii le-au folosit pentru a se pregăti pentru interogatoriile în persoană.
Cum se vor desfășura audierile
Parlamentul a împărțit cele 180 de minute disponibile pentru audierea fiecărui candidat între diferitele fracțiuni politice, în funcție de mărimea grupului respectiv.
În prima rundă, grupurile trebuie să își distribuie timpul alocat în intervale de cinci minute între proprii deputați europeni.
Fiecare interval este apoi împărțit într-un minut pentru o întrebare din partea unui deputat european, urmat de un interval de două minute alocat pentru un răspuns din partea candidatului, o întrebare suplimentară de un minut din partea aceluiași deputat european și, în final, un interval de răspuns de un minut.
În a doua rundă, grupurile vor aloca membrilor lor bucăți de trei minute, care trebuie să includă un minut pentru întrebarea deputatului european și două minute pentru răspunsul candidatului.
O structură similară va fi aplicată președinților comisiilor invitate să își dea avizul. Aprecierile acestora nu vor fi obligatorii pentru evaluarea finală.
Majoritate de două treimi
În termen de o oră de la încheierea unei audieri, va avea loc o „reuniune de evaluare” confidențială între parlamentari pentru a decide dacă să aprobe sau să respingă un candidat. Aceștia vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a decide.
Discuția va avea loc între șefii fiecărui grup politic din comisiile responsabile, plus președinții comisiilor invitate. Nu este permis accesul asistenților parlamentari.
În urma discuției, coordonatorii vor vota în favoarea sau împotriva comisarului, o decizie necesitând o majoritate de două treimi. Votul fiecărui coordonator este ponderat în mod diferit în funcție de mărimea grupului său.
Atingerea unei majorități de două treimi ar putea fi complicată. În multe comisii, pentru a ajunge la două treimi va fi nevoie de voturile favorabile ale Verzilor, Socialiștilor și Democraților (S&D), ale liberalilor din Renew Europe, ale Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta și ale Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) de dreapta.
În cazul în care deputații nu pot ajunge la o majoritate de două treimi pentru a aproba sau respinge un candidat în prima rundă, aceștia pot trimite întrebări suplimentare sau pot convoca candidatul. Liderii grupurilor politice vor trebui să dea undă verde oricăror sesiuni suplimentare.
Procesul rămâne confidențial până la încheierea tuturor celor 26 de audieri.
Cei care ar putea avea parte de confruntări
Raffaele Fitto
Niciun candidat nu a divizat familiile politice ale Parlamentului European la fel de mult ca cel ales de premierul italian Giorgia Meloni pentru funcția de comisar.
Raffaele Fitto, care va fi vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, se confruntă cu furia din partea S&D, Renew Europe, Verzii și Stânga. Aceștia sunt furioși că un astfel de rol va reveni unei persoane din grupul de dreapta ECR și cer ca acesta să fie retrogradat la un post de comisar „obișnuit”. S&D a mers atât de departe încât a amenințat că va retrage sprijinul colegiului lui von der Leyen.
Pe de altă parte, PPE de centru-dreapta îl protejează pe Fitto, tratându-l ca pe unul de-al lor.
Este sigur că audierea lui Fitto va fi tensionată, la fel ca și reuniunea de evaluare.
Magnus Brunner
Austriacul Magnus Brunner se va confrunta cu o perioadă dificilă. Migrația este una dintre cele mai controversate dezbateri de la Bruxelles, în timp ce unii legiuitori fac presiuni pentru norme mai stricte privind imigrația, pe fondul valului populist de extremă dreaptă.
În răspunsurile sale la întrebările scrise preliminare ale Parlamentului, Brunner a dublat apelurile dreptei pentru o lege nouă privind deportările și a evitat să ia o poziție cu privire la instituționalizarea centrelor de deportare în țările terțe.
Brunner a apărat, de asemenea, creșterea personalului agenției de frontieră a UE până la 30000, cu „un rol mai ambițios al Frontex în țările terțe”. Cu toate acestea, Frontex poate opera doar în interiorul UE și în unele state vecine.
Teresa Ribera
Se așteaptă ca Teresa Ribera să devină principala contrapondere a Ursulei von der Leyen în cadrul colegiului. Ea ar putea fi însărcinată să conducă atât puternicul atelier de politică a concurenței al UE, cât și tranziția economică ecologică. O întrebare planează asupra mandatului ei.
„Mă întreb când ar trebui să doarmă?”, a întrebat eurodeputata germană Jutta Paulus.
Stéphane Séjourné
Francezul Stéphane Séjourné, fost ministru de Externe al țării, a fost numit vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială.
Pentru susținătorii săi, el este un operator de culise priceput, a cărui cunoaștere aprofundată a mecanismelor de la Bruxelles îl va ajuta să aibă succes.
Pentru detractorii săi, el este o oaie care se îndreaptă spre bârlogul lupului.
Poate că Séjourné a reușit să navigheze cu abilitate în Parlamentul European, dar rămâne de văzut dacă va fi capabil să preia uriașa sarcină a lui Thierry Breton de a conduce piața internă a blocului comunitar.
Olivér Várhelyi
Olivér Várhelyi, ales pentru portofoliul sănătății și bunăstării animalelor, este un susținător loial al prim-ministrului ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru comportamentul dur față de personal, potrivit unui fost oficial ungar. În momentul în care Orbán l-a numit comisar în 2019, Várhelyi era bine cunoscut pentru „stilul său de conducere abraziv”.
Propunerea sa în calitate de comisar pentru sănătate a fost un șoc pentru mulți, nu numai din cauza lipsei sale de experiență profesională în domeniul sănătății, ci și pentru că sistemul de sănătate din Ungaria este plin de probleme.
Várhelyi se va confrunta cu întrebări cu privire la independența sa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
