Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci
Este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Data de 14 septembrie are o însemnătate aparte în inima oricărui credincios creștin. Și asta pentru că se sărbătorește Ziua Crucii sau, Înălțarea Sfintei Cruci.
In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
- Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
- Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.
Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.
Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.
Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului, potrivit crestinortodox.ro.
Semnul Crucii, unul dintre riturile cele mai vechi ale Bisericii
"Unind cele trei degete mărturisim credinţa noastră în Sfânta Treime, Dumnezeu este Unul în Fiinţă, dar Întreit în Persoane într-o Unitate deplină. Însemnând fruntea cu semnul crucii spunem în numele Tatălui, adică îl mărturisim pe Dumnezeu Tatăl ca principiu, aşa cum fruntea este lăcaşul minţii, tot aşa şi Dumnezeu Tatăl este principiu în Sfânta Treime. Dar Dumnezeu Tatăl a trimis pe Fiul în lume din iubire, însemnăm apoi inima care estre lăcaşul iubirii, coborârea aceasta exprimă tocmai actul Întrupării. Mântuitorul a venit în lume ne-a mântuit, apoi S-a înălţat la ceruri şi a şezut de-a dreapta Tatălui, de aceea noi însemnăm umărul drept, nu umărul stâng. Dumnezeu Tatăl (Mitropolitul Ardealului a rostit aceste cuvinte însemnându-se cu semnul sfintei cruci, ducând mâna la frunte - n.r.) trimiţând pe Fiul în lume care ne-a mântuit (ducând mâna în jos), Fiul S-a înălţat la ceruri şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl (ducând mâna la umărul drept) şi a biruit pe vrăjmaşi (ducând mâna la umărul stâng). Lăsăm mâna în jos şi spunem Amin, adică aşa să fie. Duhul Sfânt ne pecetluieşte nouă umerii noştri care este semnul puterii", potrivit ÎPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.
La Utrenia praznicului Înălţării Sfintei Cruci, a doua mare sărbătoare a anului bisericesc, în mijlocul lăcaşului de cult se scoate Sfânta Cruce. Aceeaşi ceremonie se mai oficiază şi în a treia duminică a Postului Mare.
Înălțarea Sfintei Cruci: Tradiții și obiceiuri
În popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.
În aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi.
Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. in serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.
Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.
Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.
De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si pestele. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
constantin cel mare
elena
iisus hristos
inaltarea sfintei cruci
obiceiuri
rastignit
semnul crucii
traditii
ziua crucii
