Analistul de politică externă Bogdan Chirieac a făcut un comentariu referitor la impactul pe care l-ar avea un atac nuclear rusesc în Ucraina.

„Analiștii CIA sunt foarte îngrijorați de amenințările nucleare. În halul în care a ajuns Putin, înghesuit așa cum este, nu s-ar da înlături să folosească arme nucleare tactice în Ucraina. Arma nucleară tactică este o armă nucleară de putere mai mică, între 2,5 kilotone și 5 kilotone. Bomba de la Hiroshima a avut 10 kilotone și a ras orașul de pe fața pământului. Nagasaki a avut 15 kilotone. O bombă nucleară de o megatonă rade continentul european. Înțeleg că Occidentul este foarte preocupat de folosirea acestor arme nucleare în Ucraina. Riposta n-ar fi cu arme nucleare strategice, care ar rade Federația Rusă de pe fața pământului. 

Putin anexează cu forța aceste teritorii, dar le poate ține? Nu le poate ține. Nu are armament și nu are armată, în timp ce ucrainenii au devenit mult mai experimentați în luptă și au armament sofisticat, de primă mână. Zelenski a zis că nu e de acord doar cu eliberarea teritoriului ocupat acum de către Putin, ci vrea înapoi și Crimeea. Deocamdată, ofensiva ucraineană a avut ceva efecte”, a declarat Bogdan Chirieac, la România Tv.

'Telefonul roşu' între Washington şi Moscova s-a încins. Comunicaţiile de criză au fost reluate

Nu este vorba de un 'telefon roşu' ca în filme, însă comunicaţiile de criză între Washington şi Moscova, deschise în timpul Războiului Rece, au fost reluate pe fondul ameninţărilor ruse de a folosi arme nucleare în Ucraina, notează France Presse, care expune un scurt istoric al acestei legături de comunicare între SUA şi Rusia.

Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui american Joe Biden, a confirmat acest lucru, răspunzând la 25 septembrie unui jurnalist de la NBC care l-a întrebat dacă 'telefonul roşu funcţionează din nou': 'Răspunsul la întrebare este da'.

'Avem capacitatea de a le vorbi direct la nivel înalt (ruşilor), de a le spune clar care este mesajul nostru şi de a-l auzi pe al lor', a adăugat el.

'Aceasta s-a întâmplat în mod frecvent în ultimele luni, s-a întâmplat chiar şi în ultimele zile', a afirmat Jake Sullivan, care nu a dorit să dea detalii despre natura exactă a canalelor de comunicare utilizate, pentru a le 'proteja', şi nici despre frecvenţa acestor schimburi.

Termenul 'telefonul roşu' a ajuns, de-a lungul timpului, să însemne toate contactele confidenţiale la nivel înalt de natură urgentă între Washington şi Moscova.

Dar iniţial a fost vorba de un dispozitiv foarte specific instaurat în 1963 între SUA şi Uniunea Sovietică.

În octombrie 1962, criza rachetelor din Cuba a zguduit lumea întreagă.

Absenţa unei comunicări directe favorizează speculaţiile cu privire la intenţiile taberei adverse şi, prin urmare, amplifică riscul unei escaladări nucleare. Este nevoie apoi de mai multe ore pentru transmiterea, traducerea şi criptarea mesajelor între Moscova şi Washington.

Cele două ţări vor negocia ulterior, până în cele mai mici detalii, crearea unui sistem de comunicaţii rapide şi directe, extrem de securizat.

'Memorandumul de înţelegere între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice cu privire la stabilirea unei legături de comunicaţii directe' ('Memorandum of Understanding Between the United States of America and the Union of Soviet Socialist Republics Regarding the Establishment of a Direct Communications Link'), primul tratat bilateral între cele două puteri, a fost semnat la Geneva la 20 iunie 1963.

În filmul 'Dr. Strangelove', la acest telefon, preşedintele american Merkin Muffley poartă o conversaţie tragicomică cu 'Dimitri', de la Moscova, despre o apocalipsă nucleară iminentă.

În realitate, cele două capitale comunică prin mesaje scrise, codificate şi transmise pe un cablu cu o lungime de mii de kilometri (Washington-Londra-Copenhaga-Stockholm-Helsinki-Moscova) şi printr-un circuit radio.

Potrivit unui articol apărut în 2013 în Smithsonian Magazine, primul mesaj trimis de americani a fost: 'Vulpea iute şi brună a sărit peste spatele unui câine leneş 1234567890'.

Mesajul nu vrea să spună mare lucru, dar are meritul de a utiliza toate caracterele posibile pentru a testa materialul.

Sistemul a fost modernizat în 1971, înlocuit cu legături prin satelit şi terminale instalate în cele două ţări - de partea americană, legătura ajunge la Pentagon, care are la rândul său legătură cu camera de criză a Casei Albe, aşa-numita 'Situation Room'.

Într-un articol din 1988, New York Times Magazine compara sala Pentagonului cu 'sala de calculatoare a unui liceu bine echipat' şi relata cum sistemul este testat la fiecare oră, zilnic, cu mesaje fără vreo legătură cu actualitatea: 'Americanii îl trimit uneori pe Shakespeare, ruşii pe Cehov'.

În 1994, un nou sistem permite responsabililor de la Apărare din cele două ţări să se poată contacta practic în permanenţă.

SUA au păstrat dintotdeauna în secret numărul de utilizări ale acestei legături securizate.

Aceasta, potrivit Departamentului de Stat american, a fost utilizată în timpul războiului arabo-israelian din 1967, iar apoi în războiul din 1973.

Linia s-ar fi încins, potrivit diverselor articole din presă, în cursul invaziei URSS în Afganistan în 1979 şi ar fi fost utilizată pe scară largă în timpul preşedinţiei lui Ronald Reagan, cu schimburi de mesaje privind Libanul şi Polonia.

Potrivit canalului NBC sau publicaţiei Washington Post, fostul preşedinte Barack Obama a utilizat 'telefonul roşu' - în realitate un email extrem de securizat - la 31 octombrie 2016, pentru a-l avertiza în termeni fermi pe Vladimir Putin împotriva oricărei perturbări a alegerilor prezidenţiale din SUA, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News