Data publicării: 11.07.2023 10:38

Îmbătrânirea demografică, tot mai accentuată în România. Numărul tinerilor continuă să scadă, potrivit INS

Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze în fiecare an, iar populația tânără, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să scadă.

'O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (...) Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)', a transmis INS într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Potrivit datelor Eurostat citate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.

Sursa menționată precizează că, la 1 ianuarie 2022, față de 1 ianuarie 2021, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În ceea ce privește populaţia adultă, a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.

La începutul anului trecut, populaţia rezidentă a României era de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a înregistrat o majoritate, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidențe.

În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

La începutul anului trecut, în regiunea de dezvoltare Nord-Est care cuprinde județele (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) s-a înregistrat cel mai mare număr de locuitori, având o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Vest s-a situat la polul opus (alcătuită din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) având o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. În ceea ce privește, regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, aceasta este cea mai urbanizată regiune, iar populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezintă 86,8% din populaţia totală a regiunii.

În 2022, sporul natural al populaţiei rezidente a fost tot negativ (de -103.400 persoane), valori negative ale acestuia au fost înregistrate şi în profil teritorial, în toate zonele ţării. Cel mai mare spor negativ a fost înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-5.600 persoane).

Și în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) şi Nord-Est (-13.100 persoane) au fost înregistrate valori negative ale sporului natural.

'Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă', arată INS. Potrivit Eurostat, România se află pe locul 6 în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește populaţia rezidență, la 1 ianuarie 2022.

În UE, Germania este țara care are cea mai mare populație (83,237 milioane de locuitori), la polul opus situându-se Malta (521.000 locuitori). La 1 iulie 2021, populaţia lumii a fost estimată la 7,91 miliarde locuitori, conform Diviziei de Populaţie ONU.

La nivel mondial, țările care au cea mai mare populație sunt China (1,426 miliarde de locuitori), India (1,408 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (337 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (231 milioane de locuitori).

Aceeași sursă prevede că în viitorul apropiat populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,4 miliarde locuitori în anul 2100. Țările în care se vor înregistra cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2022 şi 2050 sunt India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Filipine, Indonezia, Niger, Uganda, Sudan, Statele Unite ale Americii şi Angola.

De asemenea, se estimează că în acest an, India va depăşi China, devenind astfel țara cu cea mai mare populație din lume, potrivit Agerpres.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News