Ilie Carabulea, fiul său, Oprea, și alți trei inculpați, arestați luna trecută în dosarul Carpatica Asig, au fost puși în libertate pentru că judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au constatat că cei de la Tribunalul Sibiu nu au menționat în încheierea deciziei lor perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum şi data până la care arestarea preventivă a fost dispusă.

Potrivit motivării instanţei, solicitată de Agerpres, CA Alba Iulia nu a mai analizat pe fond contestaţiile formulate de inculpaţi, procedându-se la analizarea aspectului de nelegalitate a încheierii penale atacate, aspect care a fost invocat de către avocatul lui Oprea Carabulea şi la care au achiesat în concluziile lor şi apărătorii celorlalţi inculpaţi.

"Analizând încheierea penală atacată se constată că în dispozitivul acesteia nu s-a menţionat în ce-i priveşte pe inculpaţii contestatori (...) şi faţă de care s-a dispus arestarea preventivă perioada pentru care s-a dispus această măsură preventivă, precum şi data până la care arestarea preventivă a fost dispusă', se menţionează în extrasul încheierii penale a CA Alba Iulia.

Sursa citată precizează că arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de zile.

'Conform art. 230 al. 1 C.p.p., mandatul de arestare preventivă se emite de îndată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă şi acesta trebuie să cuprindă, conform al. 2 lit. 3 al aceluiaşi articol, durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează. Coroborând aceste dispoziţii legale, rezultă cu evidenţă că mandatul de arestare preventivă se emite în baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a unui inculpat, încheiere care trebuie să conţină obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează', se arată în motivare.

[citeste si]

Judecătorul a apreciat astfel că lipsa din dispozitivul încheierii penale atacate a dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, precum şi a datei la care această măsură preventivă încetează este în măsură să ducă la nelegalitatea încheierii, nelegalitate a cărei consecinţă este şi nelegalitatea măsurii preventive.

Astfel, CA Alba Iulia a considerat că, prin nerespectarea dispoziţiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus măsura arestării preventive pentru inculpaţii contestatori şi a datei la care aceasta încetează s-a produs o vătămare a drepturilor acestora, ei necunoscând întinderea în timp a măsurii preventive. Aceasta poate dura cel mult 30 de zile, dar şi mai puţin, însă această durată nu a fost cunoscută de inculpaţi şi nici de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la CA Alba Iulia care trebuia să se pronunţe în contestaţie asupra legalităţii măsurii.

Instanţa CA Alba Iulia a apreciat că nu s-a putut trece peste această 'încălcare a dispoziţiilor legale', ea neputând fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului, măsura preventivă nefiind legală.

În consecinţă, judecătorul a desfiinţat încheierea penală atacată şi, procedând la o nouă judecată a cauzei, a respins propunerea de arestare preventivă a celor cinci inculpaţi şi a dispus punerea de îndată în libertate a acestora.

Ilie Carabulea, fiul său Oprea şi alte cinci persoane - Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Gheorghe Nasărău, Maria Coşa şi Georgeta Crideanu sunt inculpaţi în dosarul Carpatica Asigurări, acuzaţiile procurorilor fiind constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 70 milioane de lei.

În prezent, omul de afaceri şi fiul său se află sub control judiciar, măsură dispusă de procurorii DIICOT şi menţinută de Tribunalul Sibiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News