Vezi si: Ultimele stiri
Autor: Flaviu Predescu | Publicat pe: 11 iul, 14:45
Ieri a fost despre Augustin Buzura – povestea fiului unor țărani transilvăneni care a îmbogățit literatura română
Academia Română, în parteneriat cu Fundația Culturală Augustin Buzura, au organizat ieri, 10 iulie 2019, la exact doi ani de la trecerea în eternitate a scriitorului ardelean, o sesiune omagială intitulată „Augustin Buzura - o conștiință literară și civică”.

Astfel, Aula Academiei, cu un veritabil aer oxfordian, s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei care au fost alături de familie, printre ei numărându-se Anamaria Maior-Buzura, fiica scriitorului, nora acestuia, Daniela Zeca-Buzura, fiul său, Mihai-Adrian Buzura și Olimpia Maria Buzura, soția regretatului prozator dar și Liviu Maior, fostul ministru al educației din perioada 1992-1996, Ovidiu Enculescu, editorul ultimelor cărți scrise de Augustin Buzura sau Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.

Sesiunea omagială a fost deschisă de către președintele Academiei Române, domnul academician Ioan Aurel Pop, care a susținut un emoționant discurs, postat în cursul zilei de astăzi și pe pagina sa de Facebook. Domnul Pop a vorbit în termeni calzi despre faptul că:

„Augustin Buzura nu are nevoie de elogiile noastre postume, fiindcă destul elogiu etern sunt cărțile lui. Numai că Augustin Buzura a fost un om al Cetății, cu anumite responsabilități și cu decizii luate spre binele culturii românești. Această dimensiune a vieții lui nu trebuie să intre în uitare, pentru că este un exemplu demn de urmat. Trecerea sa din ziua de 10 iulie 2017 a fost numai o iluzie pentru mințile noastre obișnuite cu limitele condiției umane, căci altminteri scriitorul trăiește prin „arta sa lungă” (Ars longa, vita brevis), care-l plasează sub zodia eternității.

Augustin Buzura a fost, în ciuda unor origini sociale și chiar etnice destul de diverse, urmașul unor țărani români transilvăneni. Satul de naștere, Berința, este astăzi în județul Maramureș, dar nu face parte din Maramureșul istoric sau din Țara (Voievodatul) Maramureșului, ci se află în nordul Țării (Voievodatului) Transilvaniei, nu departe de Țara Năsăudului, cea cu zestre literară devenită matrice stilistică.. De acolo, de la vatra sa, viitorul scriitor a dobândit vâna tenace și răzbătătoare a țăranilor și a moștenit cultul muncii tăcute.”

O comparație între Buzura și Marin Preda dar și între Buzura și Slavici a făcut academicianul Eugen Simion, care și-a amintit de momentul în care a vizitat Bernița (județul Maramureș) un loc din inima inimii prozatorului, adică plaiul natal. Simion și-a adus aminte și de ziua în care după ce la citit pentru prima dată pe Buzura și a rămas impresionat, l-a sunat pe regretatul critic Valeriu Cristea, să-i spună că „ a apărut un nou scriitor ardelean”. Tot cu prilejul sesiunii omagiale de ieri, Simion l-a situat pe Buzura într-un spațiu geografic alături de Liviu Rebreanu și George Coșbuc, într-un triunghi despărțit de un deal mai mic.

Mai tranșant a fost academicianul Răzvan Theodorescu, care a fost înclinat să se refere mai mult la perioada în care Augustin Buzura a fost președinte al Institutului Cultural Român, pe care de altfel l-a fondat, dar mai ales despre momentul ianuarie 2005, în care „un lider acultural înconjurat de oameni rău-intenționați din cultură l-au înlăturat pe Buzura în mod mârșav de la conducerea ICR, deși Buzura era internat în spital”. Referindu-se la modul în care românii își aleg liderii, Răzvan Theodorescu a vorbit despre o vocație a greșelii electorale a acestora, ca despre o fatalitate.

Angela Martin, editor a celor mai multe cărți pe care le-a scris Augustin Buzura, a descifrat prin intermediul personajelor folosite de prozator care era substratul acestora și a subliniat faptul că în multe dintre ele autorul a scris despre orbire, într-un mod parcă premonitoriu, povestind auditoriului faptul că scriitorul a fost într-un fel marcat de tabloul „Parabola Orbilor” de Pieter Bruegel cel Bătrân. Ea a vorbit despre suferința din ultimii ani, când Buzura pierduse lumina ochilor, trăind o veritabilă dramă. Niciunul dintre vorbitori n-a uitat să se refere la revista „Cultura” fondată de A. Buzura, care a încetat să mai apară în format fizic din 12 iulie 2017 dar care a prins viață online.

La final, într-o sală alăturată Aulei, cei prezenți au putut vizita expoziția „Augustin Buzura – conștiința scrisului”, rod al colaborării dintre Ana Maria Vulpescu și Muzeul Național al Literaturii Române, o bogată sursă documentară.

 

               

 


Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
WOWBiz.ro
WOWBiz.ro
StirileKanalD.ro
StirileKanalD.ro
Capital.ro
Capital.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DefenseRomania.ro