"Pe vremea când mi-am început studiile universitare, era foarte la modă ca tinerii să devină ingineri. Foarte mulți dintre colegii mei au devenit ingineri. Unii, după revoluție, au părăsit această disciplină, trecând, dacă aveau vocație, către studii umaniste, gazetărie, teatru și așa mai departe", a declarat Horia Gârbea.

"Eu am rămas și inginer. Sunt profesor la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, unde predau însă inginerie civilă. În paralel cu această activitate, care îmi place foarte mult și azi, m-am ocupat de literatură, am scris la început poezii, apoi teatru. Și mai ales am scris și am tradus piese de teatru. De aici, intrarea în rândul dramaturgilor români", a povestit Horia Gârbea.

Carieră impresionantă

În acest context, merită menționat că, în domeniul literar, a debutat în anul 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000, a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociației Scriitorilor București, ales președinte al ASB în 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.

[citeste si]

După revoluția din 1989 a avut o activitate intensă de publicist și autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri, în total 12 piese reprezentate în țară precum și în Anglia și Franța. A tradus în română și a adaptat pentru scenă 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc. După 2010, face parte din echipa coordonată de George Volceanov pentru retraducerea integrală a operei lui Shakespeare.

Interviul integral poate fi urmărit mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News