Hong Kong-ul se diferențiază prin mediul său politic – care a văzut o represiune continuă a disidenței politice, pe măsură ce se apropie tot mai mult de regimul autoritar al Chinei continentale.

Ridică privirea în timp ce te plimbi prin unele zone din centrul Hong Kong-ului și, cel mai probabil, vei observa obiectivul negru și lucios al unei camere de supraveghere îndreptat către străzile aglomerate ale orașului.

Și această imagine va deveni din ce în ce mai comună în anii următori, pe măsură ce poliția orașului urmărește o campanie ambițioasă de instalare a mii de camere pentru a-și îmbunătăți capacitățile de supraveghere.

Hong Kong se apropie cu un pas mai mult de sistemele omniprezente de supraveghere din China

Deși orașul este constant clasat printre cele mai sigure metropole din lume, poliția din centrul financiar asiatic susține că noile camere sunt necesare pentru a combate criminalitatea – și a ridicat posibilitatea echipării acestora cu tehnologii puternice de recunoaștere facială și inteligență artificială.

Acest lucru a stârnit îngrijorare în rândul unor experți, care consideră că astfel Hong Kong se apropie cu un pas mai mult de sistemele omniprezente de supraveghere din China continentală, avertizând asupra potențialului represiv al acestei tehnologii.

Poliția din Hong Kong a stabilit anterior un obiectiv de instalare a 2.000 de noi camere de supraveghere în acest an și posibil chiar mai multe în anii următori. Forțele de ordine intenționează să introducă recunoașterea facială în aceste camere, a declarat șeful securității, Chris Tang, presei locale în iulie – adăugând că, în viitor, poliția ar putea folosi inteligența artificială pentru a urmări suspecții.

Într-o declarație pentru CNN, Poliția din Hong Kong a spus că studiază modul în care polițiile din alte țări utilizează camerele de supraveghere, inclusiv cum folosesc inteligența artificială. Totuși, nu este clar câte dintre noile camere ar putea avea capacități de recunoaștere facială sau dacă există un calendar pentru introducerea acestei tehnologii.

Tang și poliția din Hong Kong au subliniat în repetate rânduri alte jurisdicții, inclusiv democrațiile occidentale, care folosesc pe scară largă camere de supraveghere pentru aplicarea legii. De exemplu, Singapore are 90.000 de camere, iar Regatul Unit are peste șapte milioane, a declarat Tang pentru ziarul local Sing Tao Daily în iunie.

Deși unele dintre aceste locuri, precum Marea Britanie, au început să utilizeze camere de recunoaștere facială, experții spun că aceste experimente timpurii au scos în evidență necesitatea unor reglementări stricte și a protecției vieții private. Poliția din Hong Kong a declarat pentru CNN că va „respecta legile relevante” și va urma linii directoare interne stricte, dar nu a oferit detalii suplimentare despre cum va arăta acest proces.

Potrivit unor critici, ceea ce diferențiază Hong Kong-ul de alte locuri este mediul său politic – care a văzut o represiune continuă a disidenței politice, pe măsură ce se apropie tot mai mult de regimul autoritar al Chinei continentale.

În urma protestelor anti-guvernamentale fără precedent și adesea violente care au zguduit orașul în 2019, autoritățile locale și centrale au impus legi stricte privind securitatea națională, care au fost folosite pentru a încarcera activiști, jurnaliști și oponenți politici, și pentru a viza grupuri din societatea civilă și instituțiile media critice.

Liderii din Hong Kong au declarat că aceste legi sunt necesare pentru a readuce stabilitatea după protestele din acest oraș, nominal semi-autonom, și susțin că legislația lor este similară cu alte legi privind securitatea națională din întreaga lume.

„Diferența constă în modul în care este utilizată tehnologia”, a spus Samantha Hoffman, cercetător asociat la National Bureau of Asian Research, care a studiat utilizarea tehnologiei de către China pentru securitate și propagandă.

Țări precum Statele Unite și Marea Britanie pot avea, de asemenea, probleme legate de modul în care implementează acea tehnologie – dar „aceasta este fundamental diferită… Are legătură în mod specific cu sistemul de guvernare, precum și cu modul în care statul partid… folosește legea pentru a-și menține propria putere”, a adăugat Hoffman.

Ce înseamnă acest lucru pentru Hong Kong

Hong Kong are peste 54.500 de camere de supraveghere CCTV publice utilizate de instituțiile guvernamentale – aproximativ șapte camere la 1.000 de persoane, conform unei estimări făcute de Comparitech, o firmă de cercetare în tehnologie cu sediul în Marea Britanie.

Acest lucru plasează Hong Kong la un nivel similar cu New York, dar mult în urma Londrei (13 camere la 1.000 de persoane) și departe de orașele din China continentală, care au, în medie, aproximativ 440 de camere la 1.000 de persoane.

Temerile privind un sistem de supraveghere și poliție asemănător celui din China continentală au provocat îngrijorare notabilă în timpul protestelor din 2019, care s-au extins pentru a reflecta temerile multor locuitori din Hong Kong că guvernul central chinez va interveni asupra autonomiei limitate a orașului.

Protestatarii își acopereau fețele cu măști și ochelari de protecție pentru a preveni identificarea, iar uneori distrugeau sau acopereau camerele de securitate. La un moment dat, au dărâmat un stâlp de iluminat „inteligent”, deși autoritățile din Hong Kong au afirmat că acesta era destinat doar colectării de date despre trafic, vreme și poluare.

La acea vreme, activistul și liderul studenților Joshua Wong – care acum se află în închisoare din cauza acuzațiilor legate de activismul său și de securitatea națională – a spus: „Poate guvernul din Hong Kong să garanteze că nu vor instala niciodată tehnologii de recunoaștere facială în stâlpii de iluminat inteligenți? ... Nu pot promite asta și nu o vor face din cauza presiunilor venite din partea Beijingului.”

Dincolo de graniță, modelul de supraveghere pe care protestatarii îl temeau este omniprezent – China celebrând frecvent realizările algoritmilor săi de recunoaștere facială în timp real și exportând tehnologia de supraveghere în țări din întreaga lume.

Conform unei analize realizate de Comparitech, opt dintre primele zece orașe cele mai supravegheate din lume, pe cap de locuitor, se află în China, unde recunoașterea facială este o parte inevitabilă a vieții de zi cu zi – de la scanările faciale necesare pentru înregistrarea unui nou număr de telefon, până la porțile de recunoaștere facială din unele stații de metrou.

În timpul pandemiei de Covid-19, guvernul a impus un cod QR „de sănătate” pentru a urmări starea de sănătate a oamenilor, care în unele locuri necesita scanări faciale.

Însă tehnologia a fost folosită și în moduri mai represive.

În regiunea Xinjiang, situată în vestul îndepărtat, Beijingul a folosit camere pentru a monitoriza membrii populației uigure, majoritar musulmane. Iar când, la sfârșitul anului 2022, au izbucnit proteste fără precedent la nivel național împotriva politicilor stricte ale guvernului privind Covid, poliția a folosit recunoașterea facială împreună cu alte instrumente avansate de supraveghere pentru a urmări protestatarii, conform unei anchete realizate de The New York Times.

„Sistemele de supraveghere publică din China... tind să urmărească anumite liste de persoane, poate persoane cu un istoric de probleme de sănătate mintală sau care au participat la proteste, și să marcheze persoanele considerate într-un fel sau altul ca fiind problematice”, a spus Hoffman.

Aceste sisteme apoi „monitorizează acele persoane specifice în tot orașul și prin rețeaua de supraveghere”.

„Cred că este corect să anticipăm că utilizarea camerelor CCTV și a tehnologiei de recunoaștere facială în Hong Kong va începe, în timp, să semene tot mai mult cu cea din China continentală”, a adăugat ea.

Poliția din Hong Kong a argumentat că aceste camere ajută la combaterea infracționalității, menționând un program pilot de 15 camere instalate într-un district mai devreme în acest an. Aceste camere au furnizat deja dovezi și indicii pentru cel puțin șase infracțiuni, a declarat Tang pentru Sing Tao Daily – iar poliția va prioritiza zonele cu risc ridicat sau cu rate mari de criminalitate pentru restul camerelor.

În primele cinci luni ale acestui an, numărul infracțiunilor a fost cu 3% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, a raportat Sing Tao.

Într-o declarație pentru CNN, poliția a spus că noile camere vor monitoriza doar spațiile publice și vor șterge înregistrările după 31 de zile. Ele vor respecta legile existente privind protecția datelor cu caracter personal, precum și „linii directoare interne cuprinzătoare și solide”, fără a oferi detalii despre acestea.

Referitor la camerele echipate cu inteligență artificială, „poliția va respecta cu siguranță legile relevante”, au adăugat autoritățile.

Cu toate acestea, mai mulți experți intervievați de CNN au pus la îndoială dacă legile existente, scrise cu decenii în urmă și care includ excepții ample pentru poliție, vor fi suficiente.

Steve Tsang, directorul Institutului China de la SOAS, Universitatea din Londra, a avertizat că noile camere ar putea fi „utilizate pentru represiune politică” dacă sunt aplicate în conformitate cu legea „draconică” privind securitatea națională.

Dacă autoritățile nu asigură publicul că aceste camere nu vor fi folosite în acest scop, „este probabil ca aceasta să fie un alt pas spre aducerea aplicării legii în Hong Kong mai aproape de modul în care se face în China continentală”, a spus el, conform CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News