Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti a declarat că migraţia este unul dintre principalele subiecte în campania electorală americană. În opinia lui Klemm există speranţa că după alegerea unui nou preşedinte şi a unui nou Congres ar putea fi modificate şi condiţiile de acces în programul Visa Waiver, care să ajute România. Hillary Clinton ar fi dispusă să reformeze sistemul vizelor. 

Hans Klemm a menţionat recenta declaraţie a candidatei democrate Hillary Clinton care a spus, că dacă va fi aleasă, în primele 90 de zile de la preluarea mandatului, va demara o amplă reformă a legislaţiei emigraţiei, notează Agerpres. 

Probabil, ştiţi că migraţia este unul dintre principalele subiecte în campania electorală americană. Sperăm că poate cu alegerea unui nou preşedinte şi a unui nou congres, acest subiect poate fi readus din nou în discuţie pentru modificarea legislaţiei astfel încât să ajute România', a spus ambasadorul Hans Klemm.

El a explicat că programul Visa Waiver este prevăzut de legislaţia americană, iar schimbarea condiţiilor acestuia sunt asociate cu modificări mai ample ale legislaţiei privind emigrarea.

România îndeplinește patru din cinci criterii

Nu este o chestiune care ţine de politici sau reglementări, este pur şi simplu prevăzută de legislaţie, deci este nevoie de schimbarea legislativă de către Congres. Unul dintre candidaţii la preşedinţie, Hilary Clinton, a anunţat în dezbaterea de acum două zile că în cazul în care va fi aleasă, în primele 90 de zile de la preluarea mandatului va demara o amplă reformă a legislaţiei emigraţiei. Aşadar va trebui să vedem care vor fi rezultatele alegerilor, a mai spus ambasadorul SUA la Bucureşti.

În urmă cu o lună, într-o declaraţie la Craiova, pe 14 septembrie, ambasadorul SUA a explicat că este vorba despre cinci cerinţe legale pe care o ţară trebuie să le îndeplinească pentru a intra în programul Visa Waiver, iar România a îndeplinit patru din cele cinci cerinţe necesare. În cazul României, acestea au legătură cu schimburile de informaţii şi regimul paşapoartelor, însă România a îndeplinit patru dintre cerinţe. Toate aceste criterii sunt stricte, însă cel mai strict dintre ele este cel referitor la rata refuzurilor. Conform legislaţiei, rata refuzurilor trebuie să fie mai mică de 3%. În cazul României, în prezent rata refuzurilor este de la 10%, ea a înregistrat o scădere, însă, din păcate, este încă mare," a completat Klemm. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News