Analistul de politică externă H. D. Hartmann a făcut radiografia discursului ținut de Vladimir Putin.

H. D. Hartmann, analist de politică externă, a făcut radiografia discursului ținut de Vladimir Putin de la ceremonia de anexare a teritoriilor ucrainene:

„Cuvântarea foarte lungă a președintelui Vladimir Putin, la ceremonia de semnare a integrării celor patru teritorii Ucrainene Zaporojie, Donețk, Lugansk și Herson în teritoriul național al Rusiei, a surprins analiștii prin tonul destul de scăzut din punct de vedere al războiului. Președintele Putin, practic, nu a amenințat Ucraina în acest discurs pentru că el nu consideră Ucraina ca fiind un element de dialog egal cu Rusia. Putin nu a considerat niciodată Ucraina ca fiind stat, ci un produs al dezmembrării URSS-ului și, ca atare, nu-i recunoaște și nu-i respectă drepturile sale suverane.

Cele patru regiuni s-au integrat legal în teritoriul național rus devenind Rusia. Vor fi patru republici autonome, așa cum este și Crimeea, și vor fi parte integrantă a sistemului economic, social și politic rus.“, a spus H. D. Hartmann.

CITEȘTE ȘI     -    Jens Stoltenberg (NATO) răspunde noilor amenințări lansate de Vladimir Putin / video

„Putin a vorbit cu Occidentul“

„Rusia nu mai consideră necesar să facă pace cu Ucraina. Deși președintele Putin a cerut ca Ucraina să înceteze luptele și să se așeze la masa de negocieri, este foarte clar că, din punctul de vedere al Rusiei, cele patru regiuni nu pot fi subiecte de negociere, așa cum, la începutul anului, la începutul războiului de agresiune, Ucraina a pus problema Crimeei, iar Rusia a refuzat să discute statutul Crimeei.

Fără a considera Ucraina un partener egal de dialog, Putin, în cele 45 de minute, a vorbit cu Occidentul și l-a anunțat că Rusia are un destin independent, are un destin total autonom față de drumul european și al Occidentului colectiv, cum îl denumește el. A spus că Rusia se distanțează complet de „valorile“ Occidentului. El a denumit satanismul, care se manifestă, spune el, public în Occident, promovarea drepturilor minorităților sexuale, promovarea schimbării de gen la copii, precum și alte valori pe care el le consideră că sunt împotriva culturii ruse, poporului rus și statului rus“, a spus, pentru DC News, H. D. Hatmann, analist de politică externă.

CITEȘTE ȘI     -    Volodimir Zelenski anunță că Ucraina a depus o cerere de aderare „accelerată“ la NATO

Cum ar fi fost posibilă distrugerea conductelor Nord Stream? Ce se întâmplă dacă o navă trece pe sub gaze? Comandor (ret) Eugen Niculae, răspunsuri

 

La începutul acestei săptămâni, Nord  Stream 1 și Nord Stream 2 au fost avariate, iar scurgerile de gaze au putut fi văzute la suprafața Mării Baltice (citește AICI). Distrugerea conductelor a provocat mari dileme în comunitatea internațională, vina fiind aruncată între Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Comandorul (ret) Eugen Niculae a explicat cum ar fi putut fi avariate gazoductele, fie cu ajutorul unor vehicule submarine fără pilot, fie prin autodistrugere telecomandată:

„La adâncimea la care sunt conductele, la 100 de metri, pot coborî unmanned vehicle (vehicule fără pilot) care pot acționa fără nicio problemă. Adâncimea Mării Baltice în acea zonă este între 55 și 460 de metri. Având în vedere zona în care s-a produs, este destul de ușor de ajuns cu un mini-submarin fără pilot. În plus, nu știu metoda constructivă, dar, de obicei, la obiectivele strategice, există puncte de autodistrugere care pot fi telecomandate. Cel care a făcut-o poate să o și distrugă.

În general, la joncțiuni, pot fi plasate elementele, pentru că la joncțiune distrugerea e mai mare, cu un efort mai mic poți să strici mai mult. Acolo sunt element de prindere și conexiune care, odată lovite, se pot desprinde pe o suprafață mai mare. Dacă e doar pe o țeavă, unde nu sunt joncțiuni, poți da cel mult o gaură“, a spus comandorul (ret) Eugen Niculae (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News