Data actualizării: 22.09.2018 22:26
Data publicării: 22.09.2018 12:51

H.D. Hartmann: Proiect de distrugere a unei națiuni

Autor: H.D. Hartmann | Categorie: Stiri

Protest

În România, asistăm, de peste un deceniu, la un război fratricid român-român pe tema corupției. De la tineri fără carieră, la niște tanti bine plătite din Bruxelles, de la progresiști cu marijuana în nas, la dudui cu Soros de braț, de la bișnițari de colț de stradă la procurori cu obsesii sexuale nemedicate, toți actorii acestui război au distrus noțiunea de decență umană. Acest lucru se întâmplă astăzi si în SUA. Un judecător de instanță superioară, produs al celor mai severe si recunoscute școli de studii juridice, cu o ireproșabilă imagine profesională si publică este târât intr-un scandal de natură sexuală de o activistă #metoo.

Mișcarea #metoo este născută din laboratoarele de ură si patologie sociopat-socialistă a stângii americane. Pe ruinele feminismului militant, pe fundalul esecului moral al prostituției promovată de revoluția sexuală din vestul anilor 60, psihopatiile femeii moderne se vor fi revărsat cu o putere neașteptată în această miscare de dezvăluire a unor apropieri sexuale indecente făcute de bărbați. Cu cât acești bărbați sunt mai cunoscuti, mai albi, mai heterosexuali și mai de succes, cu atât aceștia au devenit țintă preferată a acestor femei. Trăsătură caracteristică a acestei mișcări de extremă stângă, dublată de maoismul unei gândiri ideologice perfect lineare si lipsită de orice valoare axiologică este vechimea acuzațiilor. Cu cât sunt mai vechi acuzațiile de hărțuire sexuală, de atac sexual, chiar si de viol, cu atât mai bune sunt acestea pentru mișcare. Căci ele nu pot fi dovedite.

Judecătorul Kavanaugh este acuzat că, în adolescență, la 17 ani, în timpul unei petreceri stropită din belsug cu băutură ar fi încercat, alături de un prieten, să violeze o fată de 15 ani. Fata respectivă, femeie astăzi în toată firea, îl acuză după 35 de ani. Judecătorul acuzat neagă cu desavarsire, susținând, el si cel co-acuzat, că așa ceva nu s-a întâmplat. Cum acuzatoarea este întâmplător un psiholog apt de a mima o astfel de memorie prodigioasă, societatea americană nici nu mai știe ce să creadă. Este violator sau nu judecătorul propus pentru a ocupa un loc în Olimpul justiției la Curtea Supremă, pe viață si cu prestigiul profesional imens care se adaugă acestei promovări? Iar reputația și decența unui om, soț si tată sunt aruncate în aer de o poveste, imposibil de dovedit și veche de decenii.

"Analfabeți ai justiției au deviat, psihotic, de la adevăr"

Iată furtuna perfectă pe care mii si mii de profesioniști din România au cunoscut-o. Doctori, profesori, scriitori, oameni de afaceri, avocați si judecători, academicieni, toți au fost trecuți prin mizeria si imoralitatea războiul civil declanșat de către mișcarea maoistă rezist sau corupțiaucide. Ca si în SUA, în România, în numele unei valori ca lupta anticorupție, analfabeți ai justiției au deviat, psihotic, de la adevăr. Ca și în SUA, aceștia au fost încurajați de către politicieni veroși, corupți și găunoși. În lipsă de substanță morală, intelectuală sau culturală, marginali socio-profesionali transformați în politicieni au devenit acuzatori, judecători si executori. Au inventat acuze, au falsificat amintiri, au mințit de-a dreptul, pentru a își valida psihopatiile asociale. Aceasta este și tipologia mișcărilor maoiste. Așa s-a construit lupta împotriva corupției în Romania. Ca și în mișcarea #metoo, în baza unor adevărate devieri și tensiuni socio-psihologice, deținătorul adevărului moral devine acuzator public al unor întregi categorii socio-profesionale sau culturale. În SUA, ținta predilectă este bărbatul alb, heterosexual si cu viață profesională împlinită. În România a fost vorba de o întreagă generație de politicieni, oameni de afaceri, medici, oameni de cultură care nu se alinia la comandamentele neo-marxiste ale unei Europe în derivă, linie promovată de marginalii societății.

Turnătorul, "la baza distrugerii a mii și mii de oameni"

În cazul SUA s-a ales subiectul agresiunilor sexuale, datorita conținutului exploziv și al impactului devastator asupra celor acuzați. Dacă acuzația este veche ea poate fi pe cât de gravă căci nu mai poate fi probată. Deci stigmatul rămâne. În România, în baza psihopatiilor istorice cu privire la denunțător, tocmai acesta a fost ales sa fie eroul luptei împotriva corupției. Turnatorul, atât de drag cavalerilor europeni ai justiției, în general infractor dovedit sau vreun șantajist ordinar, fără caracter moral sau valoare axiologică, puși de procurori să mintă, a fost la baza distrugerii a mii și mii de oameni. În SUA, tot turnătorii au fost folosiți. Paralela dintre #metoo si lupta anticorupție, cu fenomenele cancerigene și tumorale dezvoltate de tip rezist și corupțiaucide, este vizibilă pentru că cele două mișcări sunt create pentru a distruge corpul elitar al societății și nu pentru a propune soluții reale de asanare a factorului prezumtiv infracțional al acțiunilor, presupuse a fi de masă.

Așa cum America nu este o națiune a violatorilor și obsesiilor sexuale, așa nici România nu este națiunea infractorilor și corupției generalizate. Si cu toate acestea, asistăm, în SUA si în Romania, la un asalt al psihopatiilor de tip maoist, cu efecte devastatoare la adresa valorilor recunoscute ale societății.

"Segregarea sexuală în SUA căpătase dimensiunile evului mediu"

Atunci când #metoo a apărut, în toata splendoarea sa ucigașă, se întâmpla sa fiu la Washington. Acum trei ani, celebra mișcare începuse deja si avea câteva victime la cingătoare, alese cu grijă. Exact ca în Romania, victimile însă nu erau prea cunoscute. Cum era în perioada dinainte de Crăciun și, tradiția americană o cere, aveau loc renumitele mese de crăciun ale companiilor (adevărate momente de destindere și de reducere a tensiunilor între sefi si subalterni) am observat uluit cum bărbații au început să anunțe că, din variate, motive nu pot participa. Mai mult, fiind prezent la un asemenea eveniment organizat de Departamentul de Stat, am observat, îngrozit, că din 50 de angajați ai deskului respectiv, erau prezente doar femeile. Nici un bărbat nu dorise să participe la un astfel de eveniment de teama de a nu fi acuzat de vreo angajată, după decenii, de cine știe ce închipuite avansuri sexuale nedorite. Am realizat atunci că ajunsesem în epoca marii Inchizitii, unde femeile nu aveau voie să stea la un loc cu bărbații, nici la biserică, nici la piață, nici la școală. Datorită acestei mișcări #metoo, în doar câteva luni segregarea sexuală în SUA căpătase dimensiunile evului mediu.

"Scoteau, la începutul anchetei, spre terorizarea persoanei, pistolul din dotare"

Același lucru mi s-a întâmplat în Romania, când realizam un raport cerut de o importantă instituție de informații americană cu privire la abuzurile luptei anticorupție din trei țări est europene, cap de listă fiind desigur România democratică post comunistă. Primind în secret (da, pe timpul regimului democrat Băsescu si al ministrului PDL al justiției Predoiu interviurile cu victimele campaniilor patronate de cei doi, împotriva corupției, au fost secrete), o astfel de persoană acuzată fără dovezi, aceasta îmi povestea, că se afla în biroul unui notar si aflând că procurorul DNA din acel orășel, de altfel mic si sub dezvoltat, plin de praf si păduchi, intrase în antecamera notariatului, efectiv a sărit pe geam pentru a nu fi văzut. Frica de un procuror DNA devenise identică cu frica de securitatea sovietică din anii 50. În toate interviurile, un element comun ieșea în evidență, psihopatia totală a procurorilor anticorupție, care purtau, la vedere, singurul simbol falic al puterii lor ilegale, anume pistolul. Nu a existat interviu în care să nu mi se povestească despre acest amănunt exotic (dar definitoriu) pentru un specialist în psihopatii, anume că procurorii anticorupție români scoteau, la începutul anchetei, spre terorizarea persoanei, pistolul din dotare. Masculinitatea toxică a unor taranusi excitati de o putere ilegitimă si de o morală, stalinist asumată, a binelui biblic, lipsa de cultură si educație, inexistența identității profesionale construite pe baza unei structuri valorice reale si probate de către rezultate, erau armele primitive ale acestui război intern nimicitor.

Elementele comune ale unui proiect de distrugere a unei națiuni

Avem astfel elementele comune ale unui proiect de distrugere a unei națiuni. În ambele războaie interne, în SUA și în România, au fost folosiți, pe lângă sociopați, de regulă bine plătiți, impostorii profesionali. Actrița americană care a condus această campanie de distrugere a fost la rândul ei acuzată ca a avut relații sexuale cu un minor (act penal în întreaga lume), iar procurorul român simbol al luptei anticorupție stă, astăzi, mai mult să dea explicații în multele anchete în care este implicat ca urmare a abuzurilor pe care le-a patronat.

Problema sociopatiilor declarate valori morale și impuse la nivel de masă este însă alta. Ce faci cu victimele acestor campanii decerebrate? Ce va face judecătorul Kavanaugh după încheierea acestui coșmar? Ce face judecătorul Mustață, decedat ca urmare a unor decizii luate în interiorul acestei deviatii psiho-juridice denumită lupta anticorupție, patronată de însăsi Uniunea Europeană si agenții săi ca sus amintitutul ministru al justiției din România? Cum definim victima si cum o reabilităm? Mai ales, cine răspunde pentru aceste războaie civile devastatoare ordonate împotriva noastră, a tuturora?

Notă: Titlul și intertitlurile aparțin redacției, textul autorului

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News