H.D. Hartmann a vorbit despre un alt pericol de la granița României, în afară de pericolul de a fi atacați cu rachete.

Analistul de politică externă s-a referit la deminarea Ucrainei. Vestea bună este că SUA au promis că vor oferi tehnologie de deminare a Mării Negre.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a lansat un proiect de formare în domeniul deminării în valoare de 47,6 milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina. Guvernul Ucrainei estimează că 160.000 de kilometri pătrați din teritoriul său ar putea fi contaminat cu mine și alți explozibili.

„Statele Unite Americane și-au asumat plenar și fundamental că vor oferi tehnologie de deminare a Mării Negre. Va exista o problemă în viitor a minelor ucrainene. Ucrainenii au minat o parte a litoralului ucrainean tocmai pentru a nu lăsa desantul marin rusesc să ocupe plajele din jurul și din fața Odesei. La un moment dat, acestea vor trebui deminate”, a zis H.D. Hartmann.

„Până să ne atace rachetele rusești, noi avem o problemă cu minele care apără astăzi Ucraina. Și este o problemă chiar economică pentru că una este să ai o mină care să umble așa singură prin Marea Neagră și să blocheze traficul comercial și altceva este despre ce vorbim acum”, a mai spus H.D. Hartmann.

„Minarea a fost masivă. Este dreptul Ucrainei să se apere în fața unui posibil desant marin rusesc și pericolul devine astfel masiv”, a adăugat analistul de politică externă la DC News și DC News TV.

Răspunsul integral este la minutul 18:

 

Vezi și alte știri:

 

Miniştrii de externe din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se reunesc joi şi vineri la Lodz (Polonia), într-o întâlnire marcată de lipsa reprezentantului Rusiei, Serghei Lavrov, transmite EFE.

Şeful diplomaţiei de la Moscova nu va fi prezent la reuniune, deoarece se află pe lista de sancţiuni europene ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, ceea ce va împiedica abordarea directă a acestei chestiuni la reuniunea ministerială.

Nici secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, nu va călători la Lodz din motive de agendă, aşa că Washingtonul va fi reprezentat de subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland.

Din cauza dezacordurilor din cadrul organizaţiei, paralizată în practică de vetoul rus, dat fiind că deciziile se iau în unanimitate, nu este de aşteptat ca reuniunea de la Lodz să producă o deblocare a discuţiilor privind bugetul pe 2023 sau a altor subiecte care continuă să fie "îngheţate". La fel, la încheierea reuniunii, nu se aşteaptă o declaraţie finală comună.

Delegaţiile vor fi primite joi, la ora locală 08:30 (09:30, ora României - n.r.) de preşedintele prin rotaţie al OSCE, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, după care va avea loc prima plenară care, la fel ca restul întâlnirii, va fi marcată de chestiuni referitoare la războiul din Ucraina.

Miniştrii de externe ai OSCE vor părăsi Lodz vineri după-amiază, după o conferinţă de presă la ora locală 14:30 la care vor participa Rau, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Osman Bujari (următorul preşedinte prin rotaţie al organizaţiei), şi secretarul general al OSCE, Helga Maria Schmid.

Pe marginea reuniunilor plenare vor avea loc paneluri de dezbateri care vor aborda teme precum traficul de persoane sau schimbările climatice şi securitatea în regiunile muntoase.

Alte subiecte pe agenda reuniunii OSCE vor fi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan, ultima ţară confirmând că îşi va trimite la Lodz ministrul de externe, care va avea contacte bilaterale.

Din OSCE fac parte reprezentanţi ai 57 de ţări din Europa, Asia Centrală şi America. Organizaţia a fost creată la jumătatea anilor '70 ai secolului trecut pentru a promova dialogul internaţional în contextul războiului rece.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News