Tabletă
Desktop
Data publicării:
Guvernul Italiei se îndepărtează și mai mult de Kremlin. Șeful diplomaţiei italiene, la București: Europa trebuie să limiteze influenţa Rusiei în Balcani
Guvernul Italiei se îndepărtează și mai mult de Kremlin. Șeful diplomaţiei italiene, la București: Europa trebuie să limiteze influenţa Rusiei în Balcani/ Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat miercuri, la Bucureşti, şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani, înainte discuţiilor din a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO.
"Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei", a declarat el, potrivit Reuters.
"Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia", a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.
Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii '90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.
Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.
"Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă", a spus ea înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii.
Stoltenberg: Aliaţii NATO sunt angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi R. Moldova
'NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate', a spus Stoltenberg în deschiderea ultimei sesiuni de discuţii din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă, la care au fost invitate să participe şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.
'Astăzi, aceşti parteneri sunt afectaţi de presiunea rusă. Aliaţii NATO angajaţi să crească sprijinul pentru ei. Această întâlnire este o oportunitate de a discuta unele dintre îngrijorările noastre comune de securitate, în special în regiunea de importanţă strategică a Mării Negre şi a Balcanilor de Vest', a spus şeful NATO.
Potrivit acestuia, întâlnirea de la Bucureşti arată 'cooperarea puternică şi tot mai mare dintre NATO şi cele trei ţări în aceste vremuri provocatoare', notează Agerpres.
Vor adera Ucraina și Georgia la NATO? Răspuns de ultimă oră al lui Stoltenberg, la București
„Relațiile noastre cu Ucraina sunt în cadrul unui parteneriat foarte apropiat. Este o relație în cadrul căreia aliații NATO și-au manifestat dispoziția de a ajuta Ucraina într-un mod fără precedent. Nu s-a mai văzut un astfel de ajutor pentru nicio altă țară. A existat un suport care s-a manifestat din Australia și Noua Zeelandă, până în Uniunea Europeană și multe alte țări ajută Ucraina. Desigur, suportul militar este cel mai important. Vreme de mulți ani înainte de război, zeci de mii de militari ucraineni au fost antrenați de aliații NATO. Asta s-a dovedit a fi de extrem de mare ajutor. Desigur, victoriile și câștigurile militarilor ucraineni sunt succesele lor, datorate curajului, dar ajutorul nostru a fost critic și vom continua să facem asta”, a răspuns Stoltenberg.
„Legat de deciziile de la Summit-ul din 2008, când s-a pus în discuție aderarea Ucrainei și Georgiei, am fost acolo în calitate de un tânăr, sau nu atât de bătrân, reprezentant al Norvegiei. Țin minte foarte bine deciziile. Continuăm să avem aceleași opinii. NATO este deschisă, am demonstrat asta prin recentele aprobări spre aderare în privința Muntenegrului și Macedoniei de Nord, în ciuda protestelor Rusiei. Am demonstrat că Rusia nu are un veto. Cei 30 de aliați și țări Aspen vor decide cine intră, nimeni altcineva. Faptul că Putin a invadat Ucraina pentru a se asigura că NATO nu se va extinde are fix efectul opus pe care și-l dorea acesta. Avem trupe deja în partea estică a alianței, iar Suedia și Finlanda vor adera. Am demonstrat că ușa NATO este deschisă, iar aceasta a fost una dintre deciziile din 2008, de la București”, a mai spus șeful NATO.
„De asemenea, atunci am mai luat o decizie referitoare în mod specific la Ucraina, pe care o respectăm și în prezent. De asemenea, atenția noastră principală se îndreaptă acum către ajutorul oferit Ucrainei și asigurarea că Putin nu va câștiga, iar Ucraina va ieși din război ca o țară independentă și suverană”, a mai continuat Stoltenberg.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
