Plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate se va adăuga taxei pe veniturile excepţionale impuse firmelor din energie şi celor mai mari bănci, astfel încât anul viitor vor fi strânse la buget sume de cel puţin 100 de miliarde de coroane (4,12 miliarde de dolari). Sumele vor finanţa programele de compensare pentru utilizatorii de electricitate afectaţi de creşterea preţurilor, după invazia rusească din Ucraina.

Plafonul va aduce anul viitor venituri la buget de ordinul "zecilor de miliarde de coroane", peste estimările anterioare, a declarat miercuri ministrul ceh al Industriei.

Guvernul de la Praga a respins criticile care susţin că măsurile sale reprezintă o dublă taxare şi merg dincolo de măsurile convenite la nivel european.

Cu toate acestea, va fi nevoie de aprobarea Parlamentului pentru aceste plafoane, care încep de la 70 de euro pentru un Megawatt/oră de energie electrică produs la centralele nucleare şi ajung până la 240 de euro pentru un Megawatt/oră de energie electrică produs în instalaţiile alimentate cu gaze rezultate din biomasă. Statul ceh va colecta 90% din veniturile generate de producătorii de electricitate peste plafon.

Autorităţile au subliniat că plafoanele se vor aplica şi pentru producţia de electricitate pe baza unor contracte în avans încheiate în trecut, ca răspuns la faptul că producătorii de electricitate din Cehia, precum grupul CEZ, au vândut deja cea mai mare parte a energiei electrice pe care o vor produce în 2023.

Plafonul de preţ din Cehia se bazează pe acordul convenit la nivelul Uniunii Europene care limitează veniturile producătorilor de electricitate la 180 de euro pentru un Megawatt/oră, acord care permite statelor membre să modifice această cifră pentru fiecare centrală în funcţie de tipul de combustibil pe care îl utilizează.

Plafonul de venit pentru producţia de electricitate din surse eoliene, fotovoltaic şi hidro va fi de 180 de euro. Pentru termocentralele care funcţionează pe lignit cu o producţie de până la 140 de Megawaţi, plafonul de preţ va fi de 230 de euro, iar pentru centralele mai mari va fi de 170 de euro.

Ministrul Finanţelor, Zbynek Stanjura, a apreciat că deşi plafonarea veniturilor va permite statului să colecteze o sumă mai mare decât cea de 15 miliarde de coroane, bugetată iniţial, ea va reduce în acelaşi timp profiturile firmelor, astfel că Guvernul va strânge o sumă mai mică de pe urma taxei pe profiturile excepţionale, care a fost aprobată deja de camera inferioară a Parlamentului. În total, sumele colectate de pe urma celor două măsuri ar putea depăşi 100 de miliarde de coroane, a apreciat Zbynek Stanjura.

Propunerea Guvernului de la Praga vizând plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate merge dincolo de acordul convenit la nivelul UE, sugerând că măsura va intra în vigoare la 1 decembrie anul curent şi se va prelungi până la finele lui 2023, în timp ce acordul la nivelul UE va fi valabil numai până la data de 30 iunie 2023.

Blackout în Republica Moldova. "Am simţit o tristeţe adâncă ieri, când am văzut Chişinăul în beznă"

”În vremuri normale, toate maşinile de pe linia de producţie sunt în funcţiune şi e foarte mare zgomot”, spune Ion Ignat, cel care a înființat o uzină pentru materiale de construcții în Chetrosu, la sud de Chişinău.

AFP notează, într-un reportaj, că acum e o liniște nefirească acolo: se aud doar doi piţigoi, de sus de pe o grindă. Deocamdată, totul e pustiu. Din cauza scumpirilor, patronul a oprit producţia la începutul lui octombrie pentru prima dată din 1992, când a pornit firma, citează Agerpres.

Criza energetică a lovit puternic ţara cu 2,6 milioane de locuitori. Rusia nu mai furnizează gaze, iar inflaţia a ajuns galopantă.

Joi, în Republica Moldova este aşteptată preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Conducerea de la Chişinău doreşte să discute cu aceasta suplimentarea ajutoarelor pentru ţara care speră să adere la Uniunea Europeană. Preşedinta Maia Sandu a subliniat săptămâna trecută că obţinerea energiei a ajuns o problemă zilnică. Ea a afirmat că vulnerabilitatea energetică generează un ”şantaj politic” şi un amestec în democraţia împărţită între Occident şi spaţiul ex-sovietic de la răsărit. Maia Sandu a acuzat serviciile secrete ruse că încearcă să destabilizeze ţara, împreună cu aliaţii lor rămaşi acasă sau aflaţi în exil.

Cu câteva zile înainte, Statele Unite anunţaseră sancţiuni împotriva mai multor oligarhi moldoveni "pentru a contracara campaniile de influenţă insistente din partea Rusiei".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News