Greva frustraților și chiulul păpușarilor
In curand vor fi 30 de zile de greva parlamentara. O greva a opozitiei frustrate. O procedura legala dar exceptionala. Rarisima in lume. Un protest extrem, initiat de USL. Care se suprapune unor demonstratii cetatenesti maraton, care si ele insumeaza, in curand, 50 de zile. Pe de alta parte, si puterea va aniversa, peste cateva luni, 4 ani de chiul. Puterea din Parlament. 4 ani de cand senatorii si deputatii ei s-au transformat in papusari. Simple marionete in mana papusarului-jucator. Avem, asadar, o greva transparenta si una mascata. De ce greva unora ar fi rea, in timp ce chiulul altora ar fi bun?
De fapt, daca vorbim despre chiul, cine chiuleste mai tare? Puterea sau opozitia? Ce este mai nociv, din punctul de vedere al vietii parlamentare? Sa chiulesti, prefacandu-te ca dezbati si votezi acte normative mestecate si livrate de altii? Sau sa constati situatia ca atare si sa recurgi la o miscare transparenta de protest? Ce il costa mai mult pe cetatean? O lege rea facuta in viteza - cum se spune, pe picior - in laboratoarele puterii si apoi cautionata printr-o adjudecare formala facuta in Parlament? Sau refuzul de a participa, sub orice forma, la mascarada?
Ce face si ce nu face Parlamentul puterii? Dincolo de traficul de influenta la care se preteaza unii parlamentari si senatori ai puterii, dincolo de participarea lor tot mai agresiva la talk-show-uri si dincolo de transpiratia consacrata unei eventuale participari la viitoarea guvernare, senatorii si deputatii coalitiei ard gazul. De ce? Pentru ca presedintele-jucator si guvernele sale marioneta vor sa faca ei legea. Si nu forul legiuitor. Ca atare, cele mai multe proiecte de acte normative sunt pregatite fie la Cotroceni, fie la Guvern dar tot la indicatia presedintelui-jucator. Dupa care, aceste proiecte sunt varsate in Parlament. Formal, ele trebuie sa treaca prin Comisii, sa fie dezbatute apoi intr-una sau ambele Camere ale Parlamentului, unde sa sufere cuvenitele modificari in urma admiterii unor amendamente ale parlamentarilor puterii si parlamentarilor opozitiei. In realitate, nu se intampla asa. Amendamentele opozitiei nu sunt admise. De exemplu, la Legea bugetului, opozitia a facut mii de amendamente si nici macar unul nu a fost adjudecat de putere.
Asadar, din start prezenta opozitiei e inutila. Cu atat mai inutila cu cat acte normative importante sunt puse pe teava, sub forma unor ordonante de urgenta sau asumari de raspundere, situatii in care nici macar formal nu mai are loc o dezbatere articol cu articol. Dar prezenta reprezentantilor puterii este ea oare inutila? Primul raspuns este nu. Nu pentru ca deputatii si senatorii puterii au fost transformati in papusi. Intr-o simpla masina de vot.
Citește mai multe pe Corect News
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News