"Dacă vorbim de cartiere poate unele devin oraș. Uite, Greenfield, de exemplu, de la creșă la spații pentru sport, are de toate. Bine, evident că apare blocajul, se luptă să-i oprească pe cei de acolo să treacă pe un drum care e în pădure, nu vor să recunoască că e drum ca să nu dea aprobare. Romsilva, ecologiștii, toți, apără acel drum și nu pentru că ar crește acolo bujorul sau floarea de colț, pe un drum nu crește nimic, dar doar să nu-i dea statutul de drum ca să deservească acei oameni din Greenfield", a declarat Val Vâlcu.

Ana Bulai: Blocaje pe care diverse organizații le aduc în procesul de dezvoltare

"Vedeți, unele acțiuni sunt acceptabile, altele nu. Inclusiv aceste blocaje pe care diverse organizații le aduc în procesul de dezvoltare. Ele ar trebui să fie cumva subsumate viziunii de care vă spuneam înainte. Sigur că un cartier așa ar trebui să se dezvolte, cu o piață internă, să fie comunitară, să permită spații din acestea sociale, instituții sociale, școală, restaurant, biserică și evident, să aibă relații de comunicare cu restul, și să aibă și această componentă integrativă pentru că noi nu putem să avem un oraș, o metropolă, cum este Bucureștiul, format din insule, așa ca un puzzle care nu are nimic în comun.

Oamenii aceia, oamenii din fiecare cartier, au o relație cu centrul pentru că multe instituții sunt în centru. Și trebuie să aibă o viziune comună și în ceea ce privește nu doar legătura, ci și designul urban. Noi discutăm foarte puțin de ceea ce înseamnă estetică în spațiul public, de ceea ce înseamnă ecologie în spațiul public.

Ana Bulai, despre cum aducem mai aproape de oameni natura

Vorbesc și despre exemplul rețelelor verzi-albastre la nivel european, cum aducem mai aproape de oameni natura, iar una dintre cele mai cunoscute metode de izolare este perdeaua de iederă, care, să știți, creează și izolare termică și aerare. Iedera să știți că e una dintre puținele plante care absoarbe reziduul de plumb și reziduri din combustibilul acesta pentru mașini... Am renunțat la ea total, nici nu ne mai interesează, deși ne-am putea uita în alte părți că este chiar mult mai ieftină decât orice altă izolare.

Trebuie un pic de gândire și trebuie văzută reacția decidenților în fața emoțiilor sociale create de diverse ONG-uri, este acceptabilă sau nu? Noi considerăm că dacă spațiu acesta non-guvernamental se ofuschează, gata, autoritatea publică trebuie să reacționeze pozitiv. Să știți că nu este neapărat așa, nu așa se întâmplă peste tot la nivel european. ONG-urile au un rol important, dar nu pot totuși lua rolul decidenților în administrația locală", a spus Ana Bulai.

Metroul din Drumul Taberei, "proiect inutil". Ana Bulai: În zona aceea, odată cu îmbătrânirea vine și o scădere a activității... Bucureștiul va colapsa

Magistrala M5 din Drumul Taberei poate fi nominalizată în cartea recordurilor bucureștene ca fiind cea mai puţin circulată linie de metrou din Bucureşti. De la singura magistrală construită de la zero după Revoluţie se avea așteptări mari, dar se pare că media călătorilor care îi trec pragul este cu mult sub calculele inițiale. 

Ana Bulai a explicat care ar fi trebuit să fie criteriile luate în considerare de la început pentru asigurarea succesului unui proiect de acest gen. Vezi mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News