"Acesta a fost mesajul pe care l-am transmis, astăzi, cu ocazia dezbaterii 'Pactul Verde: Este România pregătită pentru ambițiile Uniunii Europene?' - organizată la Bruxelles de către Europuls și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

În intervenția mea, am făcut referire directă la Valea Jiului. La preluarea mandatului de către Elisa Ferreira (actualul Comisar European pentru Coeziune și Reforme), am avut o discuție prin intermediul căreia i-am solicitat ca regiunile monoindustriale asemenea Văii Jiului să fie ajutate corespunzător în acest proces - care avem toate motivele să credem că ar putea fi unul relativ anevoios. Am primit atunci asigurări că Fondul pentru Tranziție Justă va sprijini regiunile și angajații cei mai afectați de trecerea către neutralitatea climatică, fondurile fiind alocate proporțional. Cu alte cuvinte, cei care resimt cel mai puternic efectele acestui Pact vor fi și cei care primesc ajutorul cel mai mare. Ca atare, există premise favorabile ca Valea Jiului să beneficieze din plin de fonduri europene în acest sens", transmite europarlamentarul Corina Creţu.

"Pactul Ecologic European schimbă o parte din prioritățile de finanțare ale UE"

"Totodată, foarte important e și să se țină cont de situațiile speciale care există în diferitele regiuni ale Europei, pentru că în definitiv e vorba despre viața oamenilor care trăiesc acolo. Trebuie avute în vedere specificitățile fiecărei regiuni. Majoritatea acestor regiuni sunt monoindustriale, dar cu certitudine nu vor exista soluții universal valabile, ci acestea vor trebui să fie personalizate, în funcție de nevoile care există la fața locului, la nivel local.

Cred că Pactul Verde nu trebuie să devină, sub nicio formă, o alegere între dezvoltare şi combaterea schimbărilor climatice. Iar în acest sens, e absolut obligatoriu ca autoritățile de la București să lucreze împreună cu Uniunea Europeană pentru pentru a evita ca Pactul Verde să genereze victime colaterale în țară - fie în regiunile care ar fi afectate direct de acele politici, fie în regiunile care ar pierde finanțări foarte importante prin politica de coeziune.

E cât se poate de clar că nu toate țările din Uniunea Europeană pornesc din același punct în ceea ce privește implementarea acestui Pact, iar îngrijorările sunt, nu de puține ori, legitime. Riscurile țin mai ales de modul în care vor fi afectate alocările pentru politica de coeziune - fundamentală pentru România - precum și de capacitatea noastră de negociere, ca țară. Pactul Ecologic European schimbă o parte din prioritățile de finanțare ale UE. Or, pentru țările din Europa de Est, politica de coeziune este în continuare principalul instrument care să ajute la reducerea decalajelor economice și sociale interne și externe.

Dar există și oportunități, iar pentru România acestea se înscriu în primul rând în sfera retehnologizării, prin intermediul fondurilor europene. Depinde de noi, ca țară, ca Pactul Ecologic European să fie o mare oportunitate și nu un risc", consideră Corina Creţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News