Cercetătorul ştiinţific din cadrul Asociaţiei Triangulum Doina Tătaru a declarat marţi, la Giurgiu, că în regiune ar putea fi practicat un turism prin care să fie armonizate interesele gazdelor cu cele ale turiştilor, pentru creşterea bunăstării comunităţilor locale, dar şi respectul pentru mediu, scrie Agerpres.

'Strategia aceasta a fost un efort absolut necesar. Un mare câştig conjunctural al teritoriului judeţului Giurgiu este că se află situat foarte aproape de capitală, aveţi şi dumneavoastră şi colegii bulgari foarte aproape un fluviu extraordinar, Dunărea, şi sunt zone foarte interesante cu patrimoniu cultural, istoric, religios de secole cu unele elemente de mare unicitate, chiar inedite la nivel mondial, dar sunt şi zone verzi, rezervaţii naturale, cum este cazul pădurii de la Comana, trecute pe lista patrimoniului internaţional. Nu în ultimul rând, există o ospitalitate română deosebită în foarte multe zone ale judeţului şi chiar există deschidere din partea forurilor oficiale, la primării şi la nivel judeţean. Acestea sunt elemente care ne ajută să gândim că există un viitor foarte frumos pentru dezvoltarea turismului în judeţul Giurgiu, dar şi în zona transfrontalieră Giurgiu-Ruse", a subliniat Doina Tătaru, la conferinţa de final a proiectului european pentru realizarea unei strategii comune pentru dezvoltarea turismului în zona transfrontalieră Giurgiu-Ruse, Bulgaria.

Potrivit acesteia, problema cea mai mare în România, dar şi în multe alte ţări din punct de vedere turistic este modul cum este condusă activitatea turistică.

"În judeţul Giurgiu nu sunt probleme extraordinare din punct de vedere turistic, sunt paşi frumoşi făcuţi şi multe zone au înregistrat reuşite, ca dovadă că mulţi turişti din Bulgaria, dar şi din alte zone ale Europei au venit şi au descoperit frumuseţile zonei Comana, Herăşti, Greaca, Oinacu. Analizând toate resursele patrimoniului cultural şi natural, luând contact cu oameni din diverse zone rurale, am gândit că este timpul ca, cel puţin în această zonă, să propunem un concept nou de abordare turistică, pe care îl considerăm foarte potrivit şi pentru colegii bulgari, şi anume, introducerea şi dezvoltarea turismului responsabil în destinaţiile cheie ale ariei prin revigorarea sentimentului de identitate culturală locală şi regională', a spus Tătaru.

Ea spune că turismul responsabil nu este o altă formă de turism ca atunci când vorbim de turism cultural, religios sau de afaceri, ci este un mod de "a practica activităţile turistice cu faţa către comunităţile locale, fie că acestea sunt comune, sate, un întreg oraş sau o întreagă regiune".

Turismul responsabil presupune "armonizarea intereselor gazdelor cu vizitatorii, cu turiştii", obiectivul principal propus prin această strategie de dezvoltare a turismului în regiunea transfrontalieră Giurgiu-Ruse fiind creşterea bunăstării comunităţilor locale prin atracţiile turistice pe care le oferă, dar şi respectul faţă de mediu.

'Ne aşteptăm ca rezultatele să se producă după finalizarea acestui proiect, pentru că rezultatele reale obţinute în urma implementării unor proiecte legate de turism se văd abia după ce oamenii află despre traseele şi obiectivele turistice pe care le prezentăm. De exemplu, un operator de turism din Bulgaria a organizat un tur la Comana, alte persoane sunt atrase de turismul de pescuit care se poate practica în această zonă transfrontalieră din vecinătatea fluviului Dunărea', a declarat unul dintre principalii parteneri din cadrul proiectului, directorul executiv al Centrului de Sprijin pentru IMM Ruse, Bulgaria, Katia Goranova.

La eveniment au mai participat şi managerul de proiect, preşedintele Asociaţiei Triangulum, Radu Voicu, şi consultantul în turism Hristea Cristian Spiru, care au spus că au realizat în cadrul proiectului filmuleţe de prezentare a zonelor cu potenţial turistic din Giurgiu şi Ruse în vederea dezvoltării turismului în această regiune transfrontalieră.

Proiectul "Strategia comună pentru dezvoltarea turistică a zonei Giurgiu-Ruse, Bulgaria," s-a derulat în perioada septembrie 2018 - noiembrie 2019 şi a fost finanţat cu fonduri europene în valoare totală de 416.588,17 euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News