Apele marginale ale continentului sunt martorele unei schimbări masive în fiecare an: gheața de mare atinge un vârf de aproximativ 18 m² în fiecare lună septembrie înainte de a scădea la puțin peste 2 m² în februarie.

Dar în cele patru decenii de observații prin satelit, nu a existat niciodată mai puțină gheață în jurul continentului decât săptămâna trecută.

„Până la sfârșitul lunii ianuarie am putut spune că a fost doar o chestiune de timp”, spune dr. Will Hobbs, expert în gheața de mare a Antarcticii la Universitatea din Tasmania .

„Vedem mai puțină gheață peste tot. Este un eveniment circumpolar”, a continuat acesta.

În vara anului 2022, în emisfera sudică, cantitatea de gheață de mare a scăzut la 1,92 m km pătrați pe 25 februarie - un minim istoric bazat pe observațiile prin satelit care au început în 1979.

Dar până la 12 februarie a acestui an, recordul din 2022 fusese deja doborât. Gheața a continuat să se topească, atingând un nou minim record de 1,79 m2 km pe 25 februarie și depășind recordul anterior cu 136.000 km2 – o suprafață dublă decât dimensiunea Tasmania.

În primăvara emisferei sudice, vânturile puternice peste vestul Antarcticii au lovit gheața. În același timp, Hobbs spune că zone mari din vestul continentului abia și-au revenit după pierderile din anul precedent.

„Deoarece gheața de mare este atât de reflectivă, este greu să se topească de lumina soarelui. Dar dacă ai apă deschisă în spate, gheața se poate topi de dedesubt”, spune Hobbs.

Hobbs și alți oameni de știință au spus că noul record – a treia oară când a fost doborât în șase ani – a pornit o luptă pentru răspunsuri în rândul oamenilor de știință specializați în mediul polar.

Soarta Antarcticii – în special gheața de pe uscat – este importantă, deoarece continentul deține suficientă gheață pentru a ridica nivelul mării cu mulți metri dacă s-ar topi.

În timp ce topirea gheții de mare nu ridică direct nivelul mării, deoarece plutește deja pe apă, mai mulți oameni de știință au declarat pentru Guardian ce efecte secundare ne pot lovi.

Gheața de mare ajută la amortizarea efectului furtunilor asupra gheții atașate de coastă. Dacă începe să dispară mai mult timp, acțiunea crescută a valurilor poate slăbi acele rafturi de gheață plutitoare care stabilizează ele însele straturile masive de gheață și ghețarii din spatele lor pe uscat.

O zonă majoră de îngrijorare este pierderea gheții din jurul mărilor Amundsen și Bellinghausen, în vestul continentului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News