Geta Brătescu şi imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României
Autor: Magdalena Popa Buluc | Publicat pe: 11 mai 2017, 14:35
WhatsApp
Bienala de la Veneția  este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale dedicate manifestărilor artistice din domeniile  arte vizuale, arhitectură, muzică, teatru, dans, cinematografie . Fiecare ediție organizată oferă un melanj eclectic de proiecte artistice reprezentative ale fiecărei țări participante.

Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale, inițiat acum mai bine de 100 de ani, când a avut loc prima sa participare la acest eveniment. Prin prezența la Bienala de Artă de la Veneția, România și-a câștigat o poziție respectată pe podiumul internațional al artei contemporane, artiștii români asimilându-se unui nod cultural format din iubitori ai artei, curatori, colecționari și alți operatori culturali. Bienala de la Veneția reprezintă pentru România oportunitatea fructificării unor schimburi artistice și intelectuale, și promovarea producției culturale locale. 

(w670)

Deschiderea oficială a Bienalei de la Veneția va avea loc în perioada 10 – 12 mai. Vernisajul expoziției din Pavilionul României va fi astăzi, 11 mai, de la ora 17.15, în prezența lui Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția, a curatoarei Magda Radu, a Corinei Bucea, manager de proiect și a reprezentanților instituțiilor organizatoare, iar în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetarea Umanistică din Veneția, vineri, 12 mai 2017, de la ora 19.00. Expoziția Geta Brătescu - Apariții îi are autori pe Geta Brătescu, Magda Radu, Corina Bucea, Diana Ursan, Raymond Bobar, Dan Burzo, Frederic Eyl, Steffen Oestreich și Marian Manten.

Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Asociația „Salonul de proiecte”. Oficialitățile țării noastre prezente la eveniment sunt Liliana Ţuroiu (preşedintele Institutului Cultural Român), Alexandru Oprean (Secretar de Stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale), Attila Kim (comisarul României la Bienala de la Veneţia), Rudolf Dinu (directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia), Călin Stegerean (managerul Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti); Cristian Luca (directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia), Cristian Alexandru Damian (referent principal relaţii, responsabil Arte vizuale în cadrul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia).

Ediția a 57-a a Bienalei de Artă de la Veneția revalorizează misiunea și însemnătatea artei în lumea conflictuală de astăzi. Intitulată  Viva Arte Viva, tema lansată de curatorul Christine Macel reflectă capacitatea artei de a deveni un loc de refugiu destinat libertății și expresiei personale. Ilustrând filosofia acestei teme, România contribuie la coeziunea dintre artist și publicul său, întărind sentimentul unității, apropierea față de celălalt prin limbajul universal al artei.

(w670)


Geta Brătescu – Apariții este proiectul care reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția în 2017. Expoziția se va desfășura în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția și va fi deschisă publicului între 13 mai și 26 noiembrie 2017.

O figură centrală în arta postbelică românească, Geta Brătescu lucrează într-o varietate de tehnici, incluzând desen, colaj, obiect, textile, gravură, fotografie, video experimental, happening şi performance. De-a lungul unei cariere de şase decenii, artista a dezvoltat un stil sofisticat, care foloseşte ca surse de inspiraţie, în mod egal, literatura, teatrul şi viaţa de zi cu zi, pentru a explora potenţialul artei în prezentarea unor teme ale identităţii şi istoriei.

Magda Radu, curatoarea expoziției Apariții, a făcut o scurtă prezentare a conceptului expozițional și a descris parcursul expoziției în cele două spații: „Această ediție a Bienalei pune în prim plan artistul, cu gândurile ei, cu procesul de creație, cu meditația și reflecția asupra actului artistic. Spațiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică este un punct incipient în traseul expoziției, un punct de familiarizare cu opera și activitatea artistică a Getei Brătescu. Expoziția din Pavilionul României va reflecta stadiul actual de lucru al Getei Brătescu, prezentând totodată o selecție de lucrări care defineşte complexitatea parcursului ei. Expoziția captează aproape toate mediile de lucru ale Getei Brătescu, una dintre calitățile formidabile ale artistei fiind caracterul mobil, deschis, performativ, versatil al practicii ei – de la colaj la film experimental, fotografie, desen, gravură.”

Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneția aduce împreună lucrări din toate etapele de lucru ale artistei – multe dintre ele arătate în premieră –, demonstrând dezinvoltura cu care ea utilizează o multitudine de medii artistice. Geta Brătescu recurge la o serie de proceduri din arsenalul vizual și conceptual al modernismului, dar ea modulează și transformă această moștenire, avansând concomitent în direcția unor moduri contemporane de expresie și de conceptualizare a actului artistic, punând accent pe performativitate, procesualitate, auto-reprezentare sau serialitate.

„Amintirea este apariție; epifanie, ca și arta”

Expoziția Apariții este concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând și cea mai recentă etapă a demersului ei, într-o încercare de a oferi o oglindire a spațiului atelierului, înțeles ca spațiu fizic, dar și ca entitate meta-artistică. Atelierele fizic și mental se împletesc într-o alcătuire complexă, la fel și textele literare cu conceptualizarea lor vizuală, mitologiile feminine cu auto-prospecția, memoria personală cu memoria culturală și imaginația. „Amintirea este apariție; epifanie, ca și arta”, spune Geta Brătescu.

În contextul actual, prezența Getei Brătescu la Bienala de la Veneția caută să comunice capacitatea artei de a transcende climatul sumbru al lumii actuale, printr-o reflecție artistică ce evidențiază forța transformatoare a feminității, ca întruchipare prin excelență a unui „subiect nomad”. Arta Getei Brătescu se situează în deplină consonanță cu întoarcerea la materialitate, la forța imaginației artistice și a plăsmuirii. Practica ei artistică se racordează la dezbaterile actuale despre rolul artei ca spațiu de identificare a punctelor nevralgice ale realității, dar și ca mod de instituire a unui limbaj specific care poate genera noi forme de subiectivitate.

(w670)

Expoziția din Pavilionul României este concepută în jurul a două coordonate principale: atelierul – o temă centrală care a modelat traiectoria artistică a Getei Brătescu – și reflecția îndreptată asupra subiectivității feminine prin diversele moduri de conceptualizare a feminității. Două coordonate definesc identitatea celui de-al doilea spațiu de expoziție – Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția –, care este deopotrivă un cabinet de studiu – ce oferă condiții pentru imersarea în lectura catalogului și parcurgerea altor materiale relevante pentru traiectoria artistică și intelectuală a Getei Brătescu – și o expoziție concentrată, având ca temă procesul de creație al artistei.

Consistența, integritatea, calitatea estetică și intelectuală a demersului Getei Brătescu, incredibila prezență a artistei – care se dezvăluie prin lucrările în care ea se auto-reprezintă, dar și în personajele feminine pe care ea le invocă – transformă Pavilionul României și Noua Galerie într-un „atelier continuu” pentru fiecare vizitator în parte.

Cu ocazia expoziției, cartea Geta Brătescu – Apparitions este publicată de Koenig Books, Londra. Publicația este editată de Magda Radu și Diana Ursan împreună cu Marius Babias și prezintă o selecție bogată de texte scrise de Geta Brătescu de-a lungul timpului – fragmente în care artista comentează diverse fațete ale procesului de creație și sursele lucrărilor sale. Însemnările artistei sunt intercalate cu numeroase ilustrații ale lucrărilor pe care le menționează în scrieri, cartea devenind astfel un însoțitor indispensabil al expoziției.

O serie de evenimente și discuții vor fi organizate pe durata desfășurării expoziției, atât în România, cât și la Veneția. Discuțiile vor fi susținute de către curatori și teoreticieni internaționali, cu scopul de a explora și prezenta noi direcții de înțelegere a operei Getei Brătescu.

Artistă cu o carieră îndelungată și prolifică, Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești) este o personalitate centrală a artei contemporane românești începând cu anii ‘60. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie și la Școala de Belle Arte din București și a lucrat ca director artistic pentru revista Secolul 20, denumită în prezent Secolul 21. În 2016, Hamburger Kunsthalle a prezentat o amplă Retrospectivă Geta Brătescu.

(w670)

De asemenea, să adăugăm că Geta Brătescu a participat ca artist, cu propriile sale creaţii, la numeroase expoziţii de artă internaţionale. Astfel, în 1960, Geta Brătescu a făcut parte din delegaţia artiştilor care au reprezentat România la Bienala de la Veneţia, Pavilionul României (expoziţie de grup). De asemenea, a participat, în 1965 şi în 1969, la a doua şi a patra Bienală Internaţională de Tapiserie, Laussane.

În 1968, la Expoziţia Internaţională Peniţa de Aur, de la Belgrad. În 1983 şi 1987, la Bienala de la Sao Paulo, din Brazilia. În 1984, la Bienala Europeană de Gravură, de la Fredrikstad, din Norvegia. În 1993, la OSTranenie - primul festival internaţional video de la Bauhaus, Dessau. În 1994, la expoziţia Europa, Europa, deschisă la Bonn, în Germania. În anul 2000 a expus la Arta Europei de Est în relaţie cu Occidentul. De la 1960 până în prezent, Moderna Galerija, Ljlublijana; 2002 - În căutarea Bacalniei, Neue Galerie Graz; 2006 - Arteast Collection 2000+23, Moderna Galerjia Lubljiana; 2010 Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe, Muzeul de Artă Modernă din Viena; 2010-2011 - After the Fall, Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA); 2010 - Image at Work la Index Foundation şi ICR Stockholm, curator: Helena Holmberg; 2011 - Vestigii; 1982 Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedros.

(w670)

Printre expozițiile sale recente se numără expoziția personală de la Tate Liverpool din 2015; MATRIX 254 / Geta Brătescu de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive în 2014; participările în II Palazzo Enciclopedico, Biennale Arte 2013; La Triennale, Paris, Palais de Tokyo, în 2012; în cea de-a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul din 2011 etc. Lucrările sale se află în colecții importante precum: MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco; Muzeul de Artă Modernă, Varșovia; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; MUMOK, Viena; Kontakt Collection, Viena; Moderna Galerija, Ljubljana și FRAC Lorraine, Metz. În 2017, Geta Brătescu participă la Documenta 14, Atena și Kassel, și într-o expoziție personală la Camden Arts Center, Londra, curatoriată de Jenni Lomax.

Generaţiile care au trăit cu revista Secolul 20/21 şi care erau nelipsite de la festinul lecturilor conectate la Europa Occidentală, la valorile Americii de Nord şi la marea literatură a realismului magic din America Latină, cunoscătorii literaturilor nordice şi ai literaturii din Australia, din ţările din Federaţia Rusă şi din Europa de Est, cu zona ei de samizdat, au putut să descopere de-a lungul mai multor decenii rolul enorm pe care l-a jucat în designul revistei marea artistă vizuală Geta Brătescu.

Geta Brătescu realiza întreaga concepţie grafică a revistei, transformând fiecare număr într-o temă cu variaţiuni, conferind astfel fiecărui element vizual, de la grafică la literele de titlu şi jocul dintre spaţiile pline şi cele goale, o semnificaţie artistică, simbolică, psihologică. Din aceste motive, fiecare număr al revistei Secolul 20 a putut fi considerat şi ca un obiect de artă, şi, în orice caz, a fost, pentru atâtea generaţii, o lecţie de originalitate, bun-gust şi imaginaţie modernă. Geta Brătescu era nelipsită din compania marilor scriitori şi artişti ai epocii. Nu exista vernisaj important de la care marea artistă să lipsească, nu exista lansare a unei cărţi şi a unui scriitor de mare valoare internaţională în care Geta Brătescu să nu fi oferit organizatorilor o idee, o soluţie de grafică, un concept de afiş.

Remarcabil în toată activitatea de creaţie a Getei Brătescu a fost interesul artistei pentru tehnica desenului, însoţit sau nu de acuarelă, colaj şi textile. Întotdeauna desenul a fost pentru Geta Brătescu o provocare continuă a celor două tărâmuri ale imaginarului, evocate de versul eminescian: "Iară ochiu-nchis afară înăuntru se deşteaptă".

(w670)

Într-o lume a recunoscutei autorităţi pe care o are imaginea, Geta Brătescu răstoarnă puterea privirii, contrapunându-i puterea orbirii. De aceea, titlul unei expoziţii sună ca un paradox: "desene cu ochii închişi". Artista care are un spirit ludic bine-cunoscut desenează ca şi cum s-ar juca de-a baba-oarba, ca şi cum fiecare desen ar reprezenta căutarea unui chip ascuns, al unui partener de joacă, pe care trebuie să-l descoperi, ca să câştigi. Desenul devine un joc văzut şi nevăzut, un adrevărat traseu al descoperirii celuilalt, un dialog între cel ce caută şi cel ce urmează să fie găsit, deşi cel din urmă face toate eforturile ca să rămână nedescoperit. Taina jocului este încântătoare. În desenele Getei Brătescu impresionează absenţa oricărei emfaze, caligrafia copilăroasă, virtutea neprevăzutului. Expoziţia a fost curatoriată cu o atenţie deosebită de a nu clinti nimic din această artă a ingenuităţii, scăldând originalitatea. Artista rămâne la orice vârstă a creaţiei sale un mare copil al acestei lumi pline de zeci de provocări, între care pasiunea creaţiei trebuie să rămână cel mai mare pariu cu sine.

Magda Radu este curatoare și istoric de artă stabilită la București. Este fondatoare și co-curatoare a programului Salonul de proiecte care s-a desfășurat între 2011 și 2015 la MNAC Anexa, funcționând în prezent ca inițiativă independentă la Palatul Universul din București. A editat sau co-editat mai multe cataloage de expoziții și cărți, printre care: Arta în România între anii 1945–2000. O analiză din perspectiva prezentului (2016), subREAL (2015), Dear Money (2014) și André Cadere / Andrei Cădere (2011). În ultimii ani a fost curator al unor expoziții organizate la MUSAC, León; Spinnerei, Leipzig și Photo España, Madrid. În calitate de colaborator la Universitatea Națională de Arte din București a predat un curs ce analizează arta românească în context esteuropean, precum și un curs axat pe studii curatoriale. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
DC Media Group Audience
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?