Berlinul a oprit inițial repatrierea persoanelor către Afganistan din cauza îngrijorărilor legate de drepturile omului, după ce talibanii au preluat puterea în 2021. Cu toate acestea, presiunea asupra guvernului de coaliție de a inversa această suspendare a crescut după un atac mortal cu cuțitul, legat de Statul Islamic, la un festival din oraș, săptămâna trecută, și un alt atac cu cuțitul în iunie, când un bărbat afgan a ucis un polițist german.
Guvernul, care joi a introdus un pachet de măsuri pentru înăsprirea politicii de azil și accelerarea deportărilor, este conștient de alegerile de duminică din statele estice Saxonia și Thuringia. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje cu o poziție anti-migrație.
Revista Spiegel a raportat prima dată că un zbor cu destinația Kabul a decolat din Leipzig vineri dimineață, având la bord 28 de infractori condamnați, după luni de negocieri secrete cu mediatorul Qatar.
„Am anunțat că vom deporta și infractorii în Afganistan. Am pregătit acest lucru cu grijă, fără a vorbi prea mult despre asta”, a declarat cancelarul Olaf Scholz într-o conferință de presă la un sit minier din Saxonia, vineri.
Vicecancelarul Robert Habeck a declarat pentru sursa citată că dreptul la azil în Germania trebuie să rămână intact. Într-o declarație, guvernul a mulțumit „partenerilor regionali cheie” pentru sprijinul lor și a spus că lucrează la mai multe deportări. Nu a menționat însă cine sunt acești parteneri. Negocierea directă cu talibanii, dintre care unii oficiali sunt supuși sancțiunilor internaționale, este problematică.
ProAsyl, o organizație neguvernamentală germană care oferă asistență juridică și practică solicitanților de azil, a declarat că deportarea de vineri ar putea deveni parte a unei normalizări iresponsabile a regimului taliban.
„Aceasta este o declarație de faliment pentru statul de drept,” a spus Tareq Alaows, purtător de cuvânt al politicii pentru refugiați al ProAsyl, într-o declarație. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german a declarat vineri că guvernul nu va normaliza relațiile cu talibanii și că deportarea nu reprezintă un pas în această direcție.
În plus față de Afganistan, Berlinul lucrează și la deportarea persoanelor care au comis infracțiuni grave sau sunt considerate amenințări teroriste către Siria. Deportările către Siria au fost, de asemenea, interzise în Germania, dar în iulie, o instanță din orașul Muenster a decis că nu mai vede niciun pericol general de război civil pentru solicitanții de azil din Siria.
Numărul solicitanților de azil în Germania a scăzut cu 19,7% în primele șapte luni ale anului 2024 comparativ cu anul precedent, ajungând la 140.783 de cereri, cu cele mai mari grupuri de solicitanți provenind din Siria (44.191 de cereri) și Afganistan (22.698 de cereri).
O parte din opinia publică germană s-a întors împotriva deportărilor în 2018, după ce ministrul de interne german a declarat că a deportat 69 de afgani de ziua lui de naștere. Unul dintre aceștia, un refugiat afgan de 23 de ani, s-a sinucis la sosirea în Kabul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- BANCUL ZILEI: Lecția de Limba Româna
- Mai avem două luni cu Pluto în Capricorn! Fraze cheie pentru fiecare zodie
- Băutura japoneză care îmbunătățește somnul și abilitățile sociale
- Candidatul care ne-ar putea aduce "o surpriză" la alegerile prezidențiale. Bogdan Chirieac, scenariul în care "victoria lui Marcel Ciolacu devine clară"
- Victor Negrescu, intervenție fermă împotriva tăierii a 1,52 miliarde de euro din bugetul anual al UE
- Șoferul strivit de un tramvai în București era soțul femeii peste care s-a aruncat benzină în Parlament - surse / update
- Cum ne întărim imunitatea din alimentație. Dr. Simona Carniciu, sfaturi utile. Mare atenție la cantitatea de fructe consumate!
- Piromanul de la Parlament, declarat „erou național”. Ai grijă ce comentezi pe TikTok pentru că intră pe fir DIICOT! Mircea Toma și Valentin Jucan, reacții
- Calendar Creștin Ortodox. Sărbătoare 19 septembrie 2024
- PSD, decizie privind legea care i-ar permite lui Iohannis să candideze la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024