Data actualizării: 02.07.2014 10:13
Data publicării: 01.07.2014 20:52

GERMANIA a scăzut VÂRSTA DE PENSIONARE la 63 de ani și a crescut PENSIILE

Autor: DCNews Team | Categorie: Economie

Marți, în Germania, a intrat în vigoare controversata reformă a pensiilor, care va permite pensionarea la 63 de ani pentru cei care au cotizat 45 de ani la sistemul de asigurări obligatorii. De asemenea, pensiile pentru mame vor fi majorate, în timp ce 20,5 milioane de pensionari nemți vor primi pensii mai mari. Toate aceste prevederi intră în vigoare în Germania, în timp ce multe state europene - inclusiv România - sunt constrânse să adopte măsuri de austeritate severe, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare sau scăderea pensiilor. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, vârsta standard de pensionare în România este de 63 de ani - pentru femei şi de 65 de ani - pentru bărbaţi. Din 2035, și femeile și bărbații din România se vor pensiona la 65 de ani.

De la 67 la 63 de ani

Respectivele acte normative au devenit efective începând cu 1 iulie, după o lungă dezbatere în marea coaliție a cancelarului Angela Merkel pe marginea acestei forme de pensionare anticipată, de care vor putea beneficia cei născuți între 1952 și 1963.

Vezi și: Schimbările majore ale Guvernului pentru pensii și salarii. Ce spune Ionel Blănculescu

Formula a fost aprobată în ianuarie de Consiliul de Miniștri și a trecut de Parlament grație voturilor marii coaliții, în pofida unor divergențe atât între conservatorii lui Merkel, cât și în cadrul Partidului Social Democrat, aflat la guvernare, scrie Agerpres.

Criticile blocului conservator semnalau că măsura intră în contradicție cu amânarea pensionării până la vârsta de 67 de ani, aprobată de prima mare coaliție a Angelei Merkel din perioada 2005 — 2009, și care își menține ritmul progresiv de aplicare pentru viitorii pensionari.

Țările europene s-ar putea simți trădate

Mai mulți experți au opinat că măsura este incorectă față de generațiile viitoare, aduce prejudicii economiei germane și reprezintă un exemplu prost pentru partenerii din UE, pe care Berlinul i-a presat să crească vârsta de pensionare ca parte a măsurilor necesare în contextul crizei.

Vezi și: Reversibilitatea fenomenelor economice. Efecte asupra economiei românești

Critici au existat și din partea membrilor unei ramuri a SPD, care considerau că legea reprezintă o trădare față de reformele impulsionate de ultimul său cancelar, Gerhard Schroeder, care au trasat drumul spre creșterea vârstei de pensionare, reforme ce au nemulțumit electoratul partidului, dar au consolidat Germania în fața crizei.

În final, s-a ținut cont de argumentul ministrului Muncii, social democrata Andrea Nahles, conform căreia reforma nu este "o invitație", la pensionarea anticipată, ci un act de justiție pentru cei care au completat cei 45 de ani de cotizare.

Citește și: Daimler Benz și Ținutul Secuiesc

Pensiile au crescut

În același timp cu această formulă de pensionare anticipată, au intrat în vigoare, marți, o serie de îmbunătățiri ale pensiilor pentru mamele cu copii născuți înainte de 1992, de care vor beneficia circa 9,5 milioane de femei și pentru care este alocată cea mai mare parte a bugetului stabilit pentru reformă.

Pentru aplicarea pachetului de reforme este prevăzut un cost adițional de până la 11 miliarde euro anual, până în 2030, ce va fi finanțat din rezervele asigurărilor obligatorii de pensii.

În paralel cu aceste reforme, vor fi majorate, tot de la 1 iulie, pensiile pentru 20,5 milioane de pensionari din Germania, cu 2,5% pentru cei din estul țării și cu 1,6% pentru cei din vest.

La circa 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului — în noiembrie 1989 — și de la reunificarea țării — octombrie 1990 — pensiile din Est au ajuns la un nivel de 92,2% din cele din Vest.