George G. Potra a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 1962. A făcut studii postuniversitare de științe politice (1980) și de ziaristică (1987). Referent relații în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1964-1967), a fost numit, apoi, director adjunct al Secretariatului Comisiei Naționale Române pentru UNESCO (1967-1969). A fost comentator de politică externă și șef de secție la săptămânalul de politică externă "Lumea" (1969-1973) și, mai târziu, redactor șef al "Redacției publicațiilor pentru străinătate" (1979-1989). După 1990, a ocupat funcția de redactor șef adjunct al cotidianului "Meridian", secțiile știință, literatură, artă (1992-1994), apoi a fost redactor șef al Editurii Enciclopedice (1994-1997) și director relații publice al Societății Profox (1997-1999). A devenit consilier științific pe lângă Direcția Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe (2001), membru al Comisiei Naționale pentru Publicarea Documentelor Diplomatice (2002) și consilier personal al primului-ministru al Guvernului României (2002). A fost director executiv al Fundației Europene Titulescu (din 2002) și director științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale din România (din 2003).

Adrian Năstase a scris, vineri, despre moartea lui George G. Potra, că "George G. Potra a plecat să se intâlnească cu Nicolae Titulescu. S-a născut, practic, atunci când a murit marele diplomat si i-a continuat spiritul. Istoric, diplomat, cercetător, si-a petrecut anii in arhive si in biblioteci. Timp de un deceniu a fost director stiintific al Fundatiei Europene Titulescu. A coordonat numeroase lucrari, ajutăndu-ne să-l re-descoperim pe cel care s-a auto-definit ca „pelerin al păcii". Am trudit impreună pentru a-l păstra pe Titulescu contemporan cu noi, punându-i efigia in marile capitale ale lumii. Un cărturar cu zâmbet ironic, păstrător de amintiri politice si de istorii amuzante. A lăsat in urma sa o intreagă bibliotecă in care a descifrat manuscrise si documente Titulescu, recuperate din diferite locuri din lume. A lasat in urmă prieteni indurerati si o familie ce i-a fost intotdeauna aproape". 

Fostul premier consideră că cel mai bun omagiu în acest ceas trist este să-i publice discursul extraordinar la primirea în 2011 a premiului pe care i l-a înmânat în numele Fundației. 

Vezi aici discursul

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News