Geografia, din nou materie de examen la Evaluare și BAC

Luare de poziție a Societății de Geografie din Româna, în urma testelor PISA – text integral

“Studiul PISA (Programme for International Student Assessment) este realizat de OECD şi evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. România participă din septembrie 2000 la acest tip de testare. Evaluarea acoperă trei domenii principale: Matematică, Lectură şi Științe. Testele standardizate sunt aplicate elevilor de 15 ani în peste 60 de țări. Testarea îşi propune, printre alte aspecte, să evalueze „alfabetizarea ştiințifică”. Termenul reflectă abilitatea unei persoane de a se implica în probleme şi idei referitoare la ştiințe, ca cetățean reflexiv. Sunt vizate competențe pentru explicarea ştiințifică a problemelor, evaluarea şi proiectarea investigației ştiințifice şi interpretarea ştiințifică a datelor şi a dovezilor ca suport în pregărirea tinerilor atât pentru continuarea studiilor dar mai ales pentru viața adultă, pentru integrarea în societate, o societate dinamică, globalizată, în permanentă schimbare.

Deși numeroase cerințe fac trimitere directă la aspecte, fenomene și elemente studiate la Geografie (lucrul cu harta, diverse problematici actuale cum ar fi modificarea echilibrului stratului de ozon, încălzirea globală, etc.- cum arată și modelele de teste de antrenament) acest domeniu al cunoașterii, în sistemul actual, nu este inclus în aria curriculară „Matematică și științe” (alături de fizică, biologie și chimie), ci în aria “Om și societate” (împreună cu istoria, religia și disciplinele socio-umane). Așadar, teste din domeniul științelor vizează domenii incluse în învățământul românesc actual în alte arii. Apare, în acest fel, necesitatea reală fie de dispariție totală a ariilor curriculare (anacronice și neracordate la experiența internațională), fie de includere justificată a Geografiei în rândul Științelor, Științe ale vieții și ale Pământului.

Testele PISA nu vizează acumularea de informații, de cunoștințe, ci doar felul în care acestea pot fi utilizate în contexte reale, în viața de zi cu zi. În egală măsură, testele PISA nu abordează domeniile de interes în mod individual, ci trans-disciplinar așa cum sunt și problematicile vieții curente. Geografia, prin domeniul său de studiu, integrează (fiind singura disciplină integrativă) și informațiile provenite din diferite științe conexe contribuind decisiv la formarea tinerilor și a percepției corecte a acestora asupra lumii în care trăiesc.

O viziune globală și formarea unei anumite baze în formarea competențelor științifice necesare vieții într-o societate competitivă, la care contribuie determinant și Geografia, sunt vitale pentru tinerii de astăzi.

Rezultatele testelor PISA 2018 au dovedit teoretizarea excesivă a conţinuturilor, o centrare a învăţării pe achiziţii şi nu pe dezvoltarea competenţelor integrate, Geografia, în sfera ştiinţelor, având clar scopul şi instrumentele conectării învăţării la aspectele practice – de orientare în spaţiu, timp, de conectare cu realităţile lumii contemporane cu provocări globale sau raportate la arii, regiuni (climatice, politice, sociale, etc.), cărora tinerii vor trebui să le facă faţă în viitor.

În învățământul gimnazial și liceal, am asistat în ultimii ani la o trecere clară în umbră a Geografiei, aspect care poate duce, în timp, la diminuarea capacității tinerilor de a manifesta respect pentru diversitatea naturală, integritatea și originalitatea peisajelor geografice, respect pentru biodiversitate, problematici abordate și în testele PISA, și care constituie deziderate de primă importanță în tendința globală spre dezvoltare durabilă.

Societatea de Geografie din România solicită:

desființarea ariilor curriculare;

integrarea Geografiei ca făcând parte din domeniul Științe (atestat printre altele și de testele PISA) așa cum este cazul în mediul universitar. Trebuie să existe o coerență între mediul preuniversitar și cel universitar pentru această disciplină;