Gazprom, către autoritățile din Republica Moldova: Nu reducem livrările de gaze, dar ne rezervăm acest drept pentru viitor
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 28 noi 2022, 13:58
WhatsApp
Sursa: Agerpres
Sursa: Agerpres
Consorţiul rus de gaze Gazprom, care ameninţase că va reduce tranzitul de gaze prin Ucraina de la începutul acestei săptămâni, a anunţat luni că va menţine totuşi volumele pompate către Republica Moldova după ce societatea de gaze Moldovagaz a normalizat plăţile pentru luna noiembrie, relatează EFE, Reuters, Newsmaker.md şi Deschide.md.  

Astfel, gigantul energetic rus Gazprom a decis să nu-şi reducă livrările de gaze către Republica Moldova, dar a precizat luni, într-un comunicat, că îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a întrerupe livrările în cazul în care Chişinăul nu va efectua plăţile convenite pentru livrările de gaze.

Concernul rus atrage atenţia "asupra încălcării regulate de către partea moldoveană a obligaţiilor contractuale în materie de plată pentru livrările de gaze ruseşti", se menţionează în comunicatul citat de Newsmaker.md.

"Gazprom îşi rezervă dreptul de a reduce sau de a opri complet furnizarea de gaze în cazul încălcării plăţilor", se menţionează în document.

De cealaltă parte, Moldovagaz declară ca a transferat către Gazprom partea restantă a plăţii pentru gazele naturale furnizate pentru prima jumătate a lunii noiembrie 2022 (avans), în valoare de 21,41 milioane dolari.

La 22 noiembrie, Gazprom a acuzat Ucraina că ar înmagazina anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al concernului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova, care intră în Ucraina, este mult mai mare, decât cel transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Totodată, compania rusă anunţa că va reduce şi mai mult livrările de gaze către Republica Moldova începând din 28 noiembrie a.c..

"Fondurile pentru gazele depozitate pe teritoriul Ucrainei, destinate consumatorilor din Republica Moldova, au fost primite de Gazprom, astfel că s-a decis să nu fie redus fluxul de gaze spre punctul Sudja pentru tranzit în Republica Moldova", se arată în comunicatul Gazprom, citat de Newsmaker.md.

În acelaşi timp, Ucraina a negat că ar fi reţinut volume din gazele ruseşti destinate Republicii Moldova, potrivit Reuters.

Într-o reacţie, compania ucraineană de gaze Naftogaz Ucraina a denunţat "minciunile" Gazprom, potrivit cărora ucrainenii ar fura din gazele destinate Republicii Moldova, notează Deschide.md. Potrivit companiei ucrainene, "toate gazele naturale care au fost primite la punctul de intrare din Rusia 'Sudja' pentru a fi transportate în continuare către consumatorii moldoveni au fost transferate integral la punctele de ieşire din Ucraina în Moldova Alexeevka şi Grebenniki", conform Deschide.md.

Moldovagaz a precizat la rândul său că operatorii reţelelor de transport din Ucraina şi Republica Moldova au asigurat întotdeauna predarea corectă a volumelor de gaze naturale indicate în documente.

Vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale, a explicat că volumele de gaze la care se referă Gazprom sunt de fapt economiile şi rezervele Republicii Moldova stocate în depozitele din Ucraina, conform Newsmaker.md.

Chișinăul, tot mai vizat de Rusia. Bogdan Aurescu: Republica Moldova se confruntă cu multiple atacuri hibride; scopul este de a deraia cursul reformelor

Republica Moldova se confruntă cu multiple atacuri hibride, care îmbracă cele mai variate forme, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

"Vorbim de crize suprapuse şi generate artificial. Scopul acestora este unul foarte simplu: acela de a deraia cursul reformelor şi al integrării europene asumat ferm de preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern şi susţinut clar de majoritatea parlamentară. Spre exemplu, reducerea de către Gazprom, în fiecare lună, a volumelor de gaze naturale livrate Republicii Moldova. Este însă remarcabilă vigoarea, determinarea cu care autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova ţin piept acestor provocări masive", a precizat şeful diplomaţiei române, într-un interviu acordat AGERPRES.

În contextul viitoarei reuniuni a miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO, care va avea loc la Bucureşti săptămâna viitoare, Bogdan Aurescu a subliniat că este "prima dată când Republica Moldova este invitată la un astfel de format", lucru care "confirmă de fapt importanţa pe care aliaţii o acordă stabilităţii Republicii Moldova, în special în aceste momente dificile pentru Chişinău".

"Pachetul de asistenţă decis la Summitul NATO de la Madrid oferă sprijinul aliat pentru planurile Republicii Moldova pe termen lung pentru dezvoltarea şi modernizarea sectorului de securitate şi apărare. De asemenea, unele dintre obiectivele importante ale sprijinului NATO pentru Republica Moldova sunt întărirea capacităţilor logistice, de instruire şi management al resurselor umane", a arătat Bogdan Aurescu.

El a menţionat că Alianţa implementează o serie de proiecte destinate întăririi rezilienţei şi capacităţilor de pregătire în domeniul urgenţelor civile ale Republicii Moldova. "Amintesc aici de alocările recente oferite de România la fondurile voluntare NATO cu 1.300.000 dolari dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de apărare pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Iordania. Din acest cuantum pe care România îl redirecţionează pentru sprijinul partenerilor, Republica Moldova beneficiază de suma cea mai consistentă, 600.000 de dolari. Toate aceste contribuţii reprezintă o reflectare practică a importanţei speciale acordate de România, în mod constant, politicii NATO de parteneriate, ţara noastră fiind pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin", a susţinut ministrul de Externe.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că România va continua să fie "un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice, inclusiv în ceea ce priveşte Republica Moldova, stat în care creşterile fără precedent ale preţurilor pentru gazele naturale şi energia electrică, inflaţia galopantă care a atins deja nivelul de 34,6% în octombrie 2022, pierderea accesului la pieţe tradiţionale spre care se îndreptau exporturile de produse agricole, embargoul impus de Rusia la 15 august la importul de produse vegetale pun o presiune extraordinară asupra cetăţenilor şi a resurselor bugetare gestionate de Guvernul de la Chişinău", notează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?