Susțin cu tărie ideea de transparență în administrația publică locală, dar acest lucru trebuie însoțit și de o abordare prietenoasă a relației cu contribuabilul. Degeaba se publică online informațiile de interes, inclusiv bugetul, dacă ele sunt prezentate într-un format greu de descifrat pentru un nespecialist și, ca atare, inaccesibile în fapt cetățenilor. Bucureștenii au dreptul să știe cum sunt cheltuiți banii plătiți de ei prin taxe și impozite, iar accesibilitatea acestor informații este nu doar o dovadă de transparență, dar și rețeta cea mai sigură de a pune punct risipei banului public.

PSD nu a votat acest buget propus de liberali, dar nu pentru a lăsa Bucureștiul paralizat fără buget, nici n-ar fi putut face asta dată fiind minoritatea în care se află în Consiliul General, ci pentru că el nu corespunde niciunei viziuni privind dezvoltarea Capitalei. Sunt peste un miliard de euro care vor fi cheltuiți fără a se ține cont de adevăratele nevoi și priorități ale locuitorilor.

În total, pentru investiții au fost alocați cca 300 milioane de euro, inclusiv cheltuielile cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, adică un sfert din totalul cheltuielilor și cu 55 de milioane de euro mai puțin decât se va cheltui cu bunurile și serviciile.
Iar dacă parcurgem lista investițiilor care au primit finanțare în 2016, observăm că doar 2% din totalul creditelor bugetare sunt alocate pentru obiective de investiții noi, mai puțin și decât suma prevăzută pentru studii de fezabilitate.

[citeste si]

Grosul banilor vor merge pentru proiecte deja demarate, sau altfel spus către șantiere existente în București. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău, dar problema este că banii nu ajung pentru toate șantierele deschise, ci doar pentru o parte din ele. Și atunci se pune firesc întrebarea: pe ce criterii, pentru că nu a existat nicio comunicare publică pe această temă, s-a stabilit cine primește bani și cine nu?

Pentru urmatoarele investiti nu s-a alocat niciun leu de catre liberalii care conduc Primaria capitalei :
• Penetratie si Racord Splai Unirii
• Autostrada Bucuresti – Constanta
• Penetratie B-dul Timisoara,
• Strapungere si Supra-largire Str. Avionului,
• Strapungere Splai Dudescu - Sos. Oltenitei,
• largire B-dul Expozitiei, Supralargire Calea Grivitei,
• Pasaj Subteran Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu,
• Pasaj Rutier Sos. Colentina – Str. Doamna Ghica,
• Nod intermodal Razoare,
• Reabilitare Str. Dimitrie Pompei,
• Diametrala Nord – Sud Etapa a II-a - Str. Vasile Parvan – Str. Uranus.

Intrebarea rămâne aceeași: care au fost criteriile de alocare a fondurilor? Sunt unii locuitori ai Capitalei mai importanți decât alții, avem cetățeni de rangul unu și de rangul doi?

În plus, o problemă majoră a acestui buget o reprezintă fondurile europene. Pe de o parte a fost nevoie de alocarea a 25 de milioane de euro pentru Pasajul din Piața Sudului, în condițiile în care s-au pierdut banii europeni din cauza întârzierilor, iar pe de altă parte, sumele ce vor fi încasate de la UE reprezintă doar 5% din încasările prognozate pentru 2016, iar fonduri europene nerambursabile pentru investiții în 2016 sunt prevăzute în buget doar în valoare de circa 5 milioane de euro.

Revenind la ideea de la care am pornit, pentru a obține aceste informații minimale trebuie parcurse cel puțin 80 de pagini încărcate cu cifre și simboluri, așezate într-un document greoi, deloc interactiv, ceea ce e de natură să descurajeze pe majoritatea celor interesați. Sunt multe lucruri de făcut până ca Bucureștiul să fie ceea ce ne dorim cu toții, dar am putea începe de la un adevăr simplu: bugetul nu este al Primăriei sau al Consiliului Local, ci al bucureștenilor. Dacă respectăm asta, celelalte lucruri încep să decurgă firesc, mai precizează senatorul PSD, Gabriela Firea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News