O tehnologie nouă, dezvoltată în SUA și Coreea de Sud, care ar urma să furnizeze energie electrică fără emisii de CO2, într-un sistem modular, mai apropiat de nevoile pieței, deci mai ieftin și mai puțin poluant.

Cum a fost ales amplasamentul de la Doicești? Care este stadiul proiectului? Cum au ajuns trei persoane private, investind câteva milioane de euro, să dețină jumătate din compania în care statul se pregătește să bage câteva miliarde de euro? Cum se vor împărți profiturile? Răspunsuri în acest articol.

Geco cumpără termocentrala de la Doicești cu 5,1 milioane de euro

În martie 2019, Societatea Națională Nuclearelectrica semnează un Memorandum de Înțelegere cu  NuScale Power, în vederea realizării unui schimb de informații tehnice și economice cu privire la tehnologia nucleară inovatoare dezvoltată de compania americană. Nu știm ce informații tehnice sau economice a primit Nuclearelectrica, dar informația că se caută un amplasament pentru o nouă centrală nucleară circulă pe piață.

Iar firma cu activități în domeniul imobiliar Geco Garden Pub, deţinută de Radu Marius Gheorghe, avea un teren potrivit, pe care îl luase ieftin, la prețul unei vile din Cluj sau București.

Termocentrala Doicești, construită în 1953, era unul dintre cele mai importante active rămase după lichidarea Termoelectrica. Activitatea fusese oprită în anul 2009, din cauza costurilor ridicate de operare și a problemelor de mediu. În 2014, activele de la Doicești au vândute firmei European Energy Communications SRL (înregistrată în Cehia și controlată de Kateryna Lysenko, cetățean ucrainean cu domiciliul la Kiev) la prețul de 13,8 milioane de euro. Compania nu a plătit și a intrat în faliment, licitația urmând a fi reluată la un preț mai mic.

Termocentrala Doicești a fost adjudecată de Geco Garden Pub SRL, în cadrul licitației publice din data de 30 august 2019, la un preț de 5.140.500 euro, fără TVA. Nu trecuse nici jumătate de an de când a fost semnat memorandumul cu NuScale și băieții deștepți din imobiliare au găsit terenul. Care a fost revândut băieților deștepți din energie.

Sincronizare de calendare

Frații Mureșan sunt implicați, în principal, în afacerile cu energie electrică. Grupul pe care aceștia îl controlează, E-INFRA (din care face parte și Nova Power & Gas) este unul dintre marii furnizori de echipamente şi servicii pentru domeniul energetic. Dar, potrivit presei locale din Cluj, cei doi frați Mureșan au operat cu succes și în afacerile cu energie ieftină, obținută de la firme care aveau contracte cu Hidroelectrica în epoca Pinalty.

Oficial, Nova Power & Gas (parte a grupului E-INFRA, deținut de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu) a devenit proprietarul activelor Termoelectrica de la Doicești în decembrie 2022.

Potrivit unui interviu apărut în presa clujeană, discuțiile între Geco Garden și Nova Power aveau loc încă din prima parte a anului 2019, când frații Mureșan căutau un teren pe care să dezvolte un proiect bazat pe energie solară.

„Ca urmare a experienţei de la Câmpia Turzii, unde Nova Power & Gas (companie membră a grupului EINFRA) a promovat conceptul de site mixt format din centrală pe gaz şi centrală fotovoltaică, am demarat căutările pentru alte locaţii în ţară, pentru un al doilea proiect în acelaşi concept“, spun reprezentanţii Nova Power & Gas. Potrivit acestora, primele discuţii cu proprietarii terenului de la Doiceşti, Geco Garden Pub, au avut loc la începutul anului 2019”, scrie Gazeta de Cluj.

Doar că, în prima parte a anului 2019, Geco nu devenise încă proprietarul fostei centrale de la Doicești. Doar nu se știa în luna martie că Geco va câștiga licitația din luna august?

Cert este că acordul între Nova Power & Gas şi Geco Garden Pub a fost semnat în mai 2021, iar în decembrie 2022 Nova Power & Gas a devenit proprietarul activelor Termoelectrica Doicești.

Nu se cunoaște valoarea tranzacției prin care terenul (cumpărat de Geco cu 5,4 milioane de euro) ajunge la frații Mureșan, dar calendarul coincide cu cel al activităților Nuclearelectrica pentru identificarea amplasamentului SRM.

”Amplasamentul de la Doicești a fost pre-selectat în urma unei analize complexe specializate realizată de către Nuclearelectrica în baza unui grant în valoare de 1,2 milioane de dolari, obținut de la USTDA în anul 2021, precizează Nuclearlectrica, la solicitarea DCNews. Procesul de selecție a amplasamentului, care a primit încrederea finanțatorilor externi, în speță USTDA, care a acordat 1.2 milioane USD pentru studiu și s-a încheiat în mai 2022 cu selectarea amplasamentului de la Doicești ca amplasament candidat preferat, a fost urmat de studiul preliminar de inginerie și proiectare (FEED) ”.

Întrebările ridicate de afacerea RoPower  și răspunsurile SNN

Cum s-a decis asocierea Nuclearelectrica cu grupul E-INFRA și Nova Power & Gas SRL și pe ce bază a fost stabilită cota de participare a acestei companii private, am întrebat SNN Nuclearelectrica și Ministerul Energiei?

Ministerul condus de Sebastian Burduja nu a răspuns, dar Nuclearelectrica a fost promtă. Iată ce a comunicat SNN:

”Pentru dezvoltarea proiectului SMR în România, a fost înființată compania de proiect RoPower. Acționariatul societății de proiect este format din Societatea Națională Nuclearelectrica SA cu o participație de 50% și Nova Power and Gas SRL, care este proprietarul terenului din localitatea 4 Doicești, cu restul de 50%.

Structura acționariatului poate evolua pe parcursul proiectului, inclusiv ca urmare a atragerii de noi investitori în acționariat, în vederea finanțării proiectului. Cooptarea Nova Power & Gas S.R.L. în acționariatul companiei de proiect s-a făcut, în primul rând, tinandu-se cont de faptul că locația Doicești, deținută în proprietate de Nova Power & Gas S.R.L., a fost aleasa ca amplasament candidat pentru studii și dezvoltări aprofundate suplimentare pentru evaluarea tehnică a amplasamentului și fezabilitatea unei investiții SMR în cursul etapei FEED”.

De ce solicită RoPower Nuclear SA un împrumut de 250 de milioane de euro de la Nuclearelectrica, de ce nu a votat Ministerul Energiei în AGA Nuclearelectrica pentru acordarea acestui împrumut, am mai întrebat cele două instituții de stat?

La fel, ministerul nu a răspuns, SNN a dat următoarea explicație:

”Majorarea plafonului împrumutului acordat de SNN în temeiul Contractului Cadru de împrumut nr.1 din data de 16.08.2023 pană la concurența sumei de 243,000,000 USD, și încheierea Actului adițional nr.2 la Contractul Cadru de împrumut nr.1 din data de 16.08.2023, se putea realiza prin accesare de către RoPower numai în măsura în care nu se putea asigura finanțarea Proiectului din alte surse (capital social, generat prin modificarea structurii acționariatului RPN, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanțare) și numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanțare. Majorarea plafonului este direct corelată cu etapele de dezvoltare a proiectului și orice informație suplimentară aferentă vă fi comunicată acționarilor cu respectarea dreptului acestora de acces la informații la momentul unei AGA ulterioare”.

Companiile E-INFRA și Nova Power & Gas SRL nu ar trebui să contribuie în aceeași măsură la finanțarea RoPower Nuclear SA? Mai precis, de ce se împarte profitul cu o companie privată, când statul finanțează proiectul, a fost următoarea întrebare la care a răspuns doar SNN, după cum urmează:

”Nu este obligatoriu ca toți acționarii să finanțeze activitatea companiei de proiect în aceeași măsură sau proporțional cu participația la capitalul social. De altfel, orice sumă acordată, sub formă de împrumut, de către un actionar al unei companii, îl transformă pe respectivul acționar într-un creditor al companiei. Împrumutul astfel acordat urmează ori să fie restituit de compania respectivă acționarului, cu plata unei dobânzi corespunzătoare, fie să fie convertit în acțiuni, emise și alocate respectivului acționar (creditor), caz în care participația acționarului respectiv va crește în mod corespunzător, corelat cu micșorarea corespunzătoare a participației celorlalți acționari. Astfel, acționarul în discuție va beneficia de o participare la profit direct proporțională cu participația sa în companie, deci, cu alte cuvinte, participarea la profitul companiei a acționarului al cărui împrumut a fost convertit în acțiuni este substanțial mai mare decât a celorlalți acționari și, oricum, este direct proporțională cu cota de capital social deținută de acționarul în discuție”.

Este blocat proiectul SMR pentru că RoPower propune costuri prea mari ale studiilor de prefezabilitate? Cine alege furnizorul acestor studii și cine ar urma să încaseze acești bani de la RoPower?

Nuclearelectrica precizează că proiectul nu s-a blocat, chiar dacă Ministerul Energiei a refuzat în primă instanță ca statul, prin SNN, să împrumute RoPower cu 250 de milioane de euro:

”Proiectul SMR de la Doicești nu este blocat, dovadă fiind faptul că acționarul majoritar al Nuclearelectrica, Statul Român prin Ministerul Energiei, a solicitat suplimentarea ordinii de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor societății din data de 18 iulie 2024 cu puncte noi pe ordinea de zi, toate aferente dezvoltării acestui Proiect.

În al doilea rând, costurile aferente etapei FEED Faza 2 nu se referă nicidecum la studii de prefezabilitate. În aceasta etapă, se vor dezvolta elementele din etapa FEED Faza 1, care constă în caracterizarea amplasamentului. În acest moment, proiectul SMR este în etapa de tranziție între așa-numita faza FEED 1 (ingineria inițială) și faza FEED 2, urmând ca, la finalul FEED 2, să existe un estimat de cost al Proiectului, să permită luarea deciziei de investiție, deci de începere a construcției obiectivului energetic. Toate studiile de inginerie care vor fi contractate de compania RoPower Nuclear S.A., aferente acestei etape FEED 2 (dar și cele care au fost contractate și efectuate în cadrul etapei FEED 1) nu pot fi, în mod obiectiv, efectuate decât de companii de strictă și înaltă specializare, dintre acestea obligatoriu făcând parte proprietarul și dezvoltatorul tehnologiei care se va implementa la Doicești, respectiv compania americană Nuscale.

O atare abordare nu este singulară în cazul de față, în orice proiect de infrastructură în domeniul energiei nucleare fiind, obligatoriu implicat, într-un fel sau altul, proprietarul/dezvoltatorul tehnologiei respective. Reamintim, numai cu titlu de exemplu, faptul că Unitățile 1 și 2 ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă au fost construite sub directă coordonare/conducere a companiei canadiene AECL (actuala companie Candu Energy Inc.), proprietara și dezvoltatoarea proiectului reactorilor nuclearoenergetici de tipul Candu 6, proiect care este implementat la CNE Cernavodă. Și exemplele pot continua, practic neexistând niciun proiect nuclear în care proprietarul și dezvoltatorul tehnologiei respective să nu fi fost adânc implicat în dezvoltarea și construcția respectivului proiect”, susține Nuclearelectrica în răspunsul la întrebările DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News