Data actualizării: 17.01.2023 12:21
Data publicării: 17.01.2023 12:24

Franţa vrea o strategie Made in Europe pentru economie. Ce face România. Adrian Negrescu: Mi-e teamă de măsuri din pix. Suntem zero la acest capitol...

Autor: Florin Răvdan | Categorie: Economie

Sursa: Pexels

Franţa vrea ca Uniunea Europeană să adopte o nouă strategie industrială, Made in Europe, pentru a răspunde programului SUA care vizează acordarea de subvenţii pentru investiţii verzi. Ideea principală este, astfel, împiedicarea firmelor din industrie să plece de pe bătrânul continent şi să reducă, astfel, dependenţa statelor membre de furnizorii externi.

Liderii europeni urmează să discute o astfel de politică în domeniul industrial la summitul care va avea loc în perioada 9-10 februarie la Bruxelles, îngrijoraţi că programul Inflation Reduction Act, în valoare de 369 miliarde de dolari adoptat de Washington, şi care vizează subvenţionarea unor produse variind de la abaterii şi până la automobile electrice, panouri fotovoltaice şi turbine eoliene, ar putea determina unele companii să se mute din UE.

"Implementarea unei politici industriale europene ambiţioase şi robuste este de acea esenţială în prezent. Autorităţile franceze propun ca aceasta să ia forma unei strategii 'Made in Europe'", se arată într-un document elaborat de autorităţile franceze şi consultat de Reuters, conform Agerpres.

Picătura care a umplut pahar, criza din energie declanşată de războiul din Ucraina

În luna martie a anului trecut, la câteva săptămâni după debutul invaziei ruseşti în Ucraina, care a dus la explozia preţurilor la energie, liderii UE au convenit că Europa trebuie să îşi reducă dependenţa de furnizori externi de energie, materii prime vitale, semiconductori, medicamente şi alimente.

Documentul elaborat de autorităţile franceze face un apel pentru măsuri urgente, în special pentru a păstra companiile europene implicate în producţia de panouri fotovoltaice, baterii, hidrogen şi materii prime vitale, subliniind că strategia 'Made in Europe' ar trebui să se bazeze pe patru piloni.

Primul ar fi acela ca UE să mizeze pe reducerea dependenţei de furnizorii externi şi stabilirea unor obiective de producţie pentru 2030 în sectoare cheie care ar fi reglementate de legi europene, aşa cum a făcut blocul comunitar pentru semiconductori cu Chips Act. De asemenea, UE va trebui să simplifice şi să accelereze acordarea de autorizaţii pentru instalarea de noi facilităţi de producţie şi reformarea pieţei de energie pentru a se asigura că companiile europene din sectorul industrial au acces la energie ieftină.

Cel de al doilea pilon ar consta din modificarea urgentă a regulilor UE privind asistenţa pe care guvernele o pot acorda companiilor astfel încât ajutoarele de stat în regim de urgenţă pentru firme, care au fost deja permise în perioada pandemiei de COVID-19, să poată continua pentru anumite sectoare ţintite, cu caracter temporar. Ajutoarele de stat ar putea lua forma subvenţiilor sau reducerilor de taxe, pentru a putea oferi mai multă claritate firmelor care iau acum decizii de investiţii.

Cel de al treilea pilon ar lua forma unei finanţări de la UE pentru sectoarele sensibile, ceea ce ar ajuta la egalizarea puterii fiscale diferite existente în rândul statelor membre când vine vorba de sprijinirea industriilor. În acest caz ar putea fi vorba de un fond care utilizează împrumuturi comune, şi în consecinţă cu costuri reduse, pe care le transferă mai departe către statele membre, sub forma unor credite ieftine. Parisul a propus de asemenea crearea unui "fond de urgenţă", care ar folosi în alte scopuri banii pe care UE i-a strâns deja pentru alte obiective, în ideea de a ajuta UE să investească în proiecte strategice pentru industria europeană.

În sfârşit, UE ar trebui să pun la punct, până la finele acestui an, un nou "fond suveran", care ar urma să preia atribuţiile fondului de urgenţă, pentru a ţinti sectoare sensibile.

Ultimul pilon al strategiei ar fi mobilizarea totală a politicii comerciale, incluzând şi recentele instrumente de apărare a schimburilor comerciale.

Potrivit autorităţilor franceze, dacă liderii UE ar anunţa aceste măsuri la summitul lor din 9-10 februarie, ar da asigurări companiilor că UE este hotărâtă să consolideze atractivitatea economică a blocului comunitar ceea ce ar împiedica mutarea firmelor în afara Europei, un real pericol în prezent.

Adrian Negrescu, avertisment: Mi-e teamă că în România măsurile s-ar lua doar din pix

L-am contactat pe economistul Adrian Negrescu pentru a discuta despre posibilele avantaje, dar şi despre posibilele mutări pe care România le-ar putea face pentru ca această strategie să devină realitate. Previziunile acestuia nu au fost, însă, dintre cele mai optimiste.

"România are nevoie, în primul rând, de un lobby economic şi financiar pe care să îl presteze la nivel internaţional. Să meargă la Bruxelles şi să susţină cauza companiilor din România. Iar asta nu se întâmplă în momentul de faţă. La atragerea de investiţii străine, susţinerea capitalului românesc, suntem egali cu zero. Nu ştim să ne promovăm interesele, companiile româneşti. În eventualitatea în care se va ajunge la o schemă de ajutor la nivel european pentru mediul de business, mi-e teamă că autorităţile de la noi vor reacţiona din pix, fără să afle feedbackul şi fără să includă companiile din România în acest demers, menit să aducă fonduri europene şi sprijin logistic pentru companiile româneşti", a precizat Adrian Negrescu în exclusivitate pentru DC NEWS.

"UE a înţeles că dependenţa de alţii este dăunătoare şi vrea să aducă producţia mai aproape de consumatori. La acest capitol suntem 0, din păcate"

România stă pe extrem de mult gaz, lucru care i-ar permite, dacă paşii necesari ar fi urmaţi, să devină un important exportator şi furnizor pentru Uniunea Europeană. Economistul spune, însă, că sunt slabe speranţe pentru aşa ceva, din moment ce subiectul este tărăgănat de ani de zile.

"De mai mult de 13 ani, bâlbâim strategia energetică a României, îi tot dăm diverse forme, o schimbăm de pe un an pe altul, şi niciodată nu o punem în practică. Ne stabilim mai multe ţinte decât ne putem permite, nu ştim să atragem fondurile europene pentru a susţine şi a conserva independenţa energetică a acestei ţări. Dacă ne uităm în datele de la statistică, vom vedea că România în ultimii doi importă tot mai multă energie, inclusiv la cărbuni. Între timp, noi închidem exploatări miniere. Primăria Iaşi a fost nevoită, de exemplu, să cumpere huilă din import, pentru că în Oltenia nu se mai produce aşa ceva.

Suntem, din păcate, într-o zonă în care deciziile nu au nicio legătură cu realităţile lumii şi întotdeauna gândim, din păcate, doar pe hârtie, fără să punem planurile respective în aplicare. Faptul că UE vrea o astfel de strategie denotă faptul că, după doi ani de pandemie şi un an de criză economică, a înţeles că dependenţa de China, de importurile de materii prime, de gaze şi de petrol, este dăunătoare economiei europene şi că trebuie luate măsuri pentru a aduce producţia mai aproape de consumatori. Aici ar fi trebuit să acţioneze lobby-ul românesc, pentru ca România să devină o destinaţie reală şi competitivă pentru dezvoltarea de investiţii Greenfield, pentru relocarea companiilor din China şi nu numai. La acest capitol suntem 0, din păcate.

Noi acum înfiinţăm o agenţie de atragere a investiţiilor străine, în care Dumnezeu ştie ce se va întâmpla. Pentru că businessul nu se face cu agenţii, se face între oameni de afaceri. Noi mai înfiinţăm o agenţie cu sinecuri, sute de maşini, sute de privilegii, care va pune probabil şi mai multe beţe în roate businessului. În loc să asigurăm un cadru fiscal simplu, predictibil, pe 10 ani, să facem o legislaţie care să permită dezvoltarea şi investiţiile, suntem singura ţară din UE care în 2023 a crescut taxele pe mediul de afaceri", a concluzionat Adrian Negrescu.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News