Primarul unei comune din sud-vestul Franţei, dezamăgit să vadă că unii dintre săteni au fost daţi în judecată de alţi locuitori originari din acea localitate care nu suportau răgetele măgarilor, mugetele vacilor şi cântecele cocoşilor, vrea să înscrie zgomotele din localităţile rurale în patrimoniul naţional francez, informează AFP, citat de Agerpres.

Bruno Dionis du Sejour, primarul din Gajac, o comună cu aproximativ 400 de locuitori, a fost informat în legătură cu neplăcerile judiciare ale cocoşului Maurice de pe insula turistică Oleron, aflată în proximitatea coastei vestice franceze şi renumită pentru dunele, pădurile de pin şi golfurile sale de pescuit. Cocoşul Maurice trăia la proprietara sa, Corinne Fesseau, în comuna Saint-Pierre d'Oleron.

Însă cântecele sale din zori i-au agasat pe proprietarii unei reşedinţe învecinate. Contenciosul urmează să fie examinat joi la Rochefort, în absenţa galinaceei, care este 'obosită' şi 'traumatizată', potrivit proprietarei sale. 'Ei sunt singurii vecini pe care cocoşul îi deranjează', a declarat pentru AFP avocatul lui Corinne Fesseau, Julien Papineau.

'Sunt pur şi simplu oameni care nu suportă nimic', a adăugat avocatul. Primarul din Saint-Pierre d'Oleron, Christophe Sueur, a dorit să o ajute pe Corinne Fesseau şi a emis un decret ce viza conservarea 'modurilor de viaţă asociate vieţii la ţară, mai ales în ceea ce priveşte prezenţa animalelor de fermă'. Decretul se bazează pe caracterul 'dominant rural' al insulei Oleron.

'Astăzi e vorba despre un cocoş, mâine despre ce va fi vorba? Despre pescăruşi, zgomotul vântului, accentul nostru?', s-a întrebat Christophe Sueur. La rândul lui, primarul din Gajac i-a trimis Corinnei Fesseau o scrisoare deschisă pe care a publicat-o cu ocazia unei ample dezbateri naţionale, organizată de guvernul francez pentru a încerca să rezolve criza socială declanşată de 'vestele galbene'. Primarul din Gajac a luat apărarea zgmotelor de la ţară, pe care, după părerea lui, anumiţi francezi, 'de origine urbană în majoritatea lor', 'le descoperă aşa cum prostul descoperă că ouăle nu se culeg din copaci'. 'Ruralitatea înseamnă 365 de zile din 365' Scopul lui? Cocoşul să cânte, clopotul bisericii să răsune, câinele să latre şi păsările să ciripească în totală libertate, 'fără ca niciun proces să mai poată să le fie intentat începând din această zi'. 'Imediat ce vă luaţi de clopote, vă luaţi de un întreg sat', a tranşat primarul francez în acea pledoarie.

După părerea lui, 'este o umilinţă pentru un sătean să fie acţionat în justiţie din cauza cuiva care vine din exterior'. 'Eu, când merg la oraş, nu cer nimănui să se elimine semafoarele şi maşinile', a mai spus primarul din Gajac. 'Am fost crescător de animale timp de 40 de ani şi nu suport procesele contra agricultorilor, căci ei sunt aceia care întreţin spaţiul peisagistic francez', a declarat acelaşi septuagenar. 'Nu văd niciun sens în a le reproşa că vacile lor mugesc prea mult'. 'Şi broaştele de ce orăcăie? Pentru a se reproduce! Toată lumea se declară pentru biodiversitate, dar dacă am merge pe acel principiu, atunci animalele nu ar avea dreptul de a se reproduce în linişte', a mai spus el.

Totuşi, în 2016, un cuplu din regiunea Perigord a fost condamnat în instanţă şi obligat să îşi umple iazul de pe proprietatea sa, după ce a fost dat în judecată de vecini. Iniţiativa primarului Bruno Dionis du Sejour, preluată pe larg în mass-media franceze, a făcut vâlvă. În doar patru zile, peste 150 de scrisori de sprijin au ajuns la primăria din comuna Gajac, provenind din toată Franţa. Chiar dacă primarul nu ştie cu exactitate deocamdată cum ar putea fi constituit în mod legal un astfel de 'patrimoniu naţional'. Pierre Morel-A-L'Huissier, deputat din partea unui departament majoritar rural al Franţei, Lozere, a preluat acest subiect: 'Voi analiza ceea ce vom putea să cerem Ministerului Culturii în acest domeniu şi, dacă procedurile legislative şi regulamentele în vigoare nu sunt suficiente, voi propune o extensie juridică' în acest sens. Pentru el, astfel de zgomote sunt 'o cadenţă a vieţii'. 'Ruralitatea înseamnă 365 de zile din 365, oamenii trăiesc aici astfel şi încearcă să îşi câştige existenţa. Ceea ce este însă insuportabil este faptul că persoane care nu sunt originare de aici vor să îşi impună concepţia lor în detrimentul vieţii rurale', a adăugat deputatul francez.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News