Anunțul din Statele Unite vine la nici o săptămână după ce republicanul Ed Royce, președintele Comisiei de Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a avut o întâlnire discretă la București cu Klaus Iohannis, în care se pare că i-ar fi transmis un mesaj personal de la Donald Trump. România a devenit importantă în contextul strategic regional și după ce a decis să investească pentru Apărare. 

Ambasada Franței a confirmat, în această săptămână, o știre anunțată în exclusivitate de DCNews în 7 august: președintele Emmanuel Macron va efectua o vizită în România, pe 24 august.

Ministrul Meleșcanu pregătește terenul

Potrivit ambasadei, vizita va fi consacrată ”marilor subiecte europene și agendei bilaterale franco-române”. Problema refugiaților, terorismul și apărarea comună sunt marile subiecte europene care ar putea ridicate pe agenda întâlnirii. O declarație a ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, a pregătit terenul pentru opinia publică și a anunțat partea franceză că România este pregătită să găzduiască 1942 de persoane. Mai important decât cifra în sine este mesajul de solidaritate cu țările occidentale afectate de valul de refugiați, într-un moment în care Polonia sau Ungaria refuză tranșant să ajute Uniunea.

Competiție acerbă pentru EMA și EBA

Ale subiecte europene sunt legate de Brexit. Nucleul franco-german insistă asupra unei poziții comune a țărilor UE, în vreme ce Marea Britanie ar dori acorduri bilaterale cu fiecare țară în parte. Agenția Medicamentului ar trebui să fie altă temă asupra căreia România și Franța pot negocia. Bucureștiul, Parisul, dar și alte 16 orașe vor să găzduiască sediul EMA, după evacuarea din Londra. Franța ar avea, la rândul său, nevoie de votul României pentru a prelua sediul EBA, Autoritatea bancară europeană, găzduită tot de Marea Britanie.

Oferte precise în plan politic, militar și economic

Agenda bilaterală franco-română are mai multe domenii. Surse din mediul diplomatic au explicat DCNews că președintele Macron va sosi la București cu oferte precise în plan politic, economic și militar.  În domeniul militar, Macron va propune Bucureștiului o contribuție importantă la apărarea comună a flancului estic al NATO și UE. Pe plan economic, este vizată securitatea energetică. Discuțiile despre reactoarele 3 și 4, închise în mandatul lui Traian Băsescu, s-ar putea relua, dar nu este exclusă o cooperare în domeniul nuclear, pentru o nouă centrală, pe tehnologie franceză. Pe de altă parte, Franța este nemulțumită de nivelul mic al salariilor pe care îl au muncitorii români ce activează temporar în străinătate, într-o competiție pe care francezii o consideră neloială pe piața forței de muncă. La rândul său, România ar putea ridica subiectul Schengen, obiectiv ratat de guvernarea Băsescu și din cauza unor relații mai puțin calde între acesta și Sarkozy.

Offsetul și producția locală, atuurile francezilor

În conexiune cu subiectele europene, pe agenda discuțiilor se va afla și domeniul militar. Prezența tehnologică europeană se află la un nivel minimal în țara noastră. România s-a orientat, până acum, spre contractele încredințate direct, care au ignorat regulile europene în materie de achiziție. Unele oferte ale francezilor sunt mai avansate tehnologic decât cele americane și aduc, în plus, transferul de tehnologie, producția locală și metoda de compensare offset.

Franța, o voce importantă în UE, ar putea ridica o întrebare cheie: de ce apelează România la finanțările nerambursabile de la Bruxelles, dar nu și la tehnologia europeană? De ce crează România locuri de muncă pe alte continente, ignorând ofertele europene care se angajează să producă în țară, angajând forță de muncă înalt calificată din România?   

Francezii au cele  mai bune rachete antiaeriene cu rază scurtă și medie de acțiune, complementare sistemului Patriot și sunt de acord cu o compensare tip offset. De asemenea, în discuție ar putea intra rachetele sol-aer, și navă-aer, care ar apăra litoralul și navele Marinei de orice atac aerian. 

Cum se va împărți ”tortul”

Problema care se ridică este legată de finanțare. Sumele prevăzute în planul strategic pentru înzestrarea armatei sunt în jur de 10 miliarde de euro, până în 2026.

Rachetele Patriot vor costa în jur de 4 miliarde, posibil 6. Finalizarea achiziției anunțate vineri de Camera Reprezentanților, înseamnă încă 1,25 miliarde de euro alocate achizițiilor din Statele Unite. Avioanele F-16 și corvetele lasă puțin spațiu de manevră în această anvelopă bugetară.

România se bazează pe parteneriatul cu SUA, în domeniul apărării, dar se află într-un parteneriat similar și cu Franța, de care depinde economic, în relație bilaterală și la CE. Președintele Iohannis trebuie să asigure un echilibru între cei doi aliați strategici ai țării, iar ”chimia” relației Macron-Iohannis contează în succesul vizitei, după succesul întâlnirii cu Trump de la Washington.

Până în acest moment, pregătirile pentru achiziții militare au ocolit Parlamentul (alt argument în cazul în care se va deschide o procedură de infringement de către europeni). Dezbaterea în Legislativ ar reduce presiunea sub care președintele este nevoit să ia decizii importante în relația cu principalii parteneri strategici ai țării. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News