Fostul ministrul Rishi Sunak spune că matematica și engleza ar trebui studiate până la finalul stagiului preuniversitar.

Fostul ministru britanic al Finanțelor, Rishi Sunak, a spus că elevii trebuie să studieze materiile de bază precum matematica și engleza până la 18 ani, când termină școala, potrivit Daily Mail.

Într-un plan pe trei niveluri care are ca scop să transforme educația, influentul politician conservator a promis că va scoate din uz programele de studii universitare care nu sporesc „potențialul de câștiguri” ale studenților, va crea un grup de colegii tehnice de clasă mondială și va introduce bacalaureatul care nu va permite tinerilor să renunțe la mate și engleză.

Interesul său pentru educație, născut din rivalitatea cu Liz Truss

Totul a pornit de la acțiunea rivalei sale, Liz Truss. Conservatoarea s-a autointitulat „premierul pe educație” și a venit cu un plan care ar înlocui academiile care nu performează cu un nou tip de școli libere.

Ea le-a mai promis elevilor de nota zece că vor fi invitați automat la interviu de admitere la Oxford sau Cambridge.

Care este supărarea lui Sunak

 

Într-un interviu cu Sunday Times, fostul ministru a criticat curriculumul actual, explicând că nu-i pregătește pe tineri pentru „economia viitorului”. „Pot spune că aproape suntem unici în Occident, printre economiile avansate și sistemele educaționale performante, să le permitem tinerilor să renunțe atât de devreme la matematică și să nu mai învețe limba maternă de la 16 ani. În Germania, Franța sau în Asia, tinerii învață mate până la 18 ani și la cum funcționează economia modernă, cred că va fi în detrimentul nostru dacă nu avem aceste abilități”, a explicat Sunak.

România, pe ultimul loc în UE la alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare în 2021

 

Alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 244 de euro pe persoană în 2021, în creştere cu 33% comparativ cu 2011, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre cu doar 19 euro pe persoană, un plus de 8,5% comparativ cu 17,5 euro pe persoană în anul 2011, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.

Cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Luxemburg (689 de euro pe persoană), Danemarca (530 de euro pe persoană) şi Germania (471 de euro pe persoană).

La polul opus, cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare sunt în România (19 euro pe persoană), Bulgaria (24 de euro pe persoană), Letonia (45 de euro pe persoană) şi Ungaria (60 de euro pe persoană), potrivit Agerpres.

În ultimul deceniu, cele mai mari creşteri procentuale în alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au fost înregistrate în Letonia (cu un salt de 212%, de la 14 euro pe persoană în 2011, până la 45 de euro pe persoană în 2021), Grecia (cu un avans de 161%, de la 58 până la 152 de euro pe persoană) şi Ungaria (creştere de 101%, de la 30 până la 60 de euro pe persoană). În contrast, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au scăzut în Spania, cu 2%, de la 155 de euro pe persoană în 2011, până la 152 de euro pe persoană în 2021.

Potrivit Eurostat, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeană s-au situat la 109,2 miliarde euro, echivalentul a 0,8% din PIB, în creştere cu 6% comparativ cu situaţia din 2020 (102,7 miliarde euro) şi cu 35% mai mult decât în 2011 (81,1 miliarde euro). În cazul României, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au crescut cu aproximativ 3,4%, de la 352,82 milioane euro în 2011, până la 364,07 milioane de euro în 2021.

Ca procent din PIB, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în UE au crescut uşor în ultimul deceniu, de la 0,72% din PIB în 2011, până la 0,75% din PIB în 2021. La acest capitol, trei state membre au înregistrat creşteri semnificative, respectiv Grecia (0,57 puncte procentuale), Germania (0,22 puncte procentuale) şi Luxemburg (0,13 puncte procentuale).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News