"Eu am locuit o perioadă în Diaspora, în Belgia. Să ştiţi că românii de acolo se organizează singuri în asociaţii, în forumuri, se sprijină. Unii sunt cu studii superioare, alţii au afaceri, alţii sunt simpli muncitori. Dar se cunosc şi se ajută. Dacă există un român care are un business, alţi români preferă să cumpere de la acesta. 

Biserica Ortodoxă Română are o mare importanţă în diaspora. Preoţii români din diaspora au conexiuni strânse cu toţi membrii diasporei. (...) Recunosc că în ultimii ani nu am simţit o activitate intensă din punct de vedere al politicii externe din partea ţării noastre. Nu înţeleg de ce nu se poate apela la pârghii, nu neapărat pentru a veni în ajutorul celor de acolo. Acolo nu e nicio văicăreală. 

Nu poţi forţa un român să revină în ţară dacă nu vrea. Copilul e la şcoală, ei s-au adaptat cu vecinii, cu oraşul. Poate să fie lapte şi miere în România, nu vor să vină. Şi mai e o categorie. A celor care spun că revin când îşi termină casa din România, când termină copilul şcoala, când, când, când. Şi pun, astfel, o dată. 

Un procent dintre cei din diaspora ar vrea să se întoarcă acasă dar sunt împiedicaţi de serviciile din România. Şi aici e datoria noastră, a clasei politice, să remediem. De exemplu, am întâlnit un caz, o familie cu un copil cu autism, care în Marea Britanie beneficia de anumite facilităţi. Omul a zis că se întoarce în ţară, dar în România nu are parte de aceleaşi beneficii. Astfel, apar aceste teme de nişă care sunt prezente în alte ţări şi nu în România", a declarat Oana Florea în cadrul dezbaterii "România are nevoie de tine - implică-te", organizată de DC Media Group. 

Forţa nebănuită a românilor din diaspora la vot 

"M-am uitat pe nişte date. În 2014, la alegerile prezidenţiale. Românii din diaspora nu sunt extrem de conectaţi la viaţa politică. Ei se activează la momentul la care există un tur de alegeri în ţară, unde lupta e foarte strânsă. De regulă îşi iau informaţiile din anumite surse care sunt percepute ca de încredere în străinătate. Se observă o apetenţă către aşa zisa clasă politică nouă. Şi vreau să dau un exemplu care m-a surprins foarte tare, iar cifrele vorbesc de la sine. 

În 2014 la prezidenţiale, la naţional, am avut 9,7 milioane de alegători. Klaus Iohannis avea 54%. Asta în turul I. În Diaspora, tot în turul I, erau 128.000 alegători, 58% au votat cu Iohannis. Cam acelaşi procent. 

Dar ce s-a întâmplat în turul II m-a lăsat... La naţional a crescut participarea, au fost 11,7 milioane, dar Klaus Iohannis scăzuse la aproximativ 30%. În diaspora s-a triplat numărul de oameni prezenţi la vot, iar Klaus Iohannis avea 90% din voturile lor. Ceea ce arată că o diaspora activată şi bine conectată îţi poate influenţa votul în naţional. 

Care este lecţia pentru partide de aici? Atât timp cât nu reuşim să ajungem la acel alegător, să îi explicăm ce vrem să facem pentru rudele din ţară... Pe ei îi interesează lucruri simple. Spre exemplu cum îşi pot lua pensia din ţările unde au lucrat, mai au nevoie de ajutor la asigurări, mai au nevoie de acces la studii pentru copii. Nu simt nevoia ca statul să vină să le dea, să le facă, să le dreagă. Pentru că ei au plecat acolo gândind că se pot descurca. Trăind doi ani printre ei am observat că sunt destul de independenţi", a mai declarat Oana Florea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News