FMI și-a modificat estimările economice. Scenariul pentru 2023, mai negru decât se anticipa
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
Fotografie de la Breakingpic / Pexels
Fotografie de la Breakingpic / Pexels
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât prognoza în primăvară, până la 4,8%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

În schimb, pentru anul viitor, FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele privind România, mizând pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4% anticipată în primăvară.

Pentru România, noile cifre revizuite ale FMI sunt uşor mai optimiste decât prognoza Băncii Mondiale, care la începutul lunii octombrie estima că economia va înregistra un avans de 4,6%, în acest an. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială este mai optimistă decât FMI, prognozând o creştere economică de 3,2%. Cele mai optimiste previziuni sunt cele ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care au indicat că economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an.

Conform INS, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022, a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021. Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Cea mai recentă prognoză a Comisiei Naţional de Strategie şi Prognoză - din iulie 2022 - are în vedere o creştere economică reală de 3,5%, în timp ce proiectul de buget este fundamentat pe un avans al economiei de 4,6% în acest an.

La nivel global, FMI subliniază că economia mondială continuă să se confrunte cu provocări semnificative, care sunt influenţate de efectele persistente venite din partea invaziei ruseşti din Ucraina, a crizei costului vieţii ca urmare a presiunilor inflaţioniste, precum şi a încetinirii economiei chineze. În cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a menţinut nemodificate prognozele conform cărora economia mondială va încetini de la un avans de 6% în 2021 până la unul de 3,2% în 2022, pentru ca în 2023 să încetinească până la 2,7%.

Instituţia financiară internaţională avertizează însă că cel puţin o treime dintre economiile lumii vor intra în recesiune tehnică iar cele mai mari economii (SUA, Uniunea Europeană şi China) vor continua să stagneze. În plus, experţii FMI au calculat că există o probabilitate de 25% ca anul viitor creşterea economiei mondiale să fie mai mică de 2%, o situaţie care nu s-a mai întâmplat după 2011, exceptând criza financiară globală şi primul an de pandemie.

"Pe scurt, ceea ce este mai rău abia urmează, iar pentru mulţi oameni 2023 se va simţi ca o recesiune", a declarat directorul de cercetare de la FMI, Pierre Olivier Gourinchas.

În perioada 10-17 octombrie 2022 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM). 

FMI dă undă verde băncilor: Tot înainte cu majorarea dobânzilor. Spiralele salarii - prețuri sunt rare

FMI susţine majorarea dobânzilor de către băncile centrale şi spune că astfel de măsuri vor ajuta la încetinirea creşterii inflaţiei. 

Un nou raport publicat miercuri de Fondul Monetar Internaţional (FMI) arată că spiralele salarii-preţuri susţinute sunt rare la nivel istoric, iar recentele majorări de dobânzi de către băncile centrale vor ajuta probabil ca aşteptările inflaţioniste ridicate să nu se agraveze, transmite Reuters.

Dinamicile creşterilor de salarii şi preţuri în 2020 şi 2021 au fost determinate de şocurile "neobişnuit de ridicate" provocate de pandemia de COVID-19, spre deosebire de episoadele din trecut, provocate de evoluţiile economice mai convenţionale, se arată în raport.

Cercetătorii FMI au studiat 22 de episoade de inflaţie ridicată şi scăderea salariilor reale în economiile avansate, din ultimii 50 de ani. Majorările salariale din ultimii doi ani au fost determinate de şocurile cu care s-au confruntat capacitatea de producţie şi oferta de mâna de lucru, în timp ce preţurile au fost determinate în special de economiile private, care au crescut în pandemie, şi de majorarea cererii după ridicarea restricţiilor, consideră FMI, conform Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel