Liderul deputaţilor PNL, Dan Radu Ruşanu, cere delegației FMI, care va sosi în România pe 15 ianuarie, să-și respecte promisiunea din urmă cu un an și să ne permită să depășim ținta de deficit de doar 2%, pentru anumite proiecte de infrastructură, astfel încât să ne putem dezvolta.

"În urmă cu un an de zile, la o întâlnire pe care am avut-o cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, la acea dată eram partid de Opoziţie şi la vremea respectivă am solicitat o creştere a ţintei de deficit bugetar, pentru a putea asigura o creştere economică. La vremea respectivă, şeful misiunii FMI era Jeffrey Franks, iar acesta a acceptat cumva această doleanţă a noastră, pe principiul însă ca sumele aferente finanţării marilor proiecte, în special proiectele de infrastructură, de exemplu podul peste Dunăre, discutam la vremea respectivă, un nou pod peste Dunăre în zona Măcin-Galaţi sau lucrări la sistemul de irigaţii Siret-Dunăre-Bărăgan, finanţarea lucrărilor la o nouă linie de metrou în Bucureşti, finanţarea lucrărilor la autostradă, toate aceste lucrări de infrastructură, finanţarea lor să poată să depăşească ţinta de deficit bugetar asumată prin bugetul de stat. Acum sperăm, când va veni noua misiune a FMI, să-şi aducă aminte de această promisiune de principiu şi să putem ca pentru anumite proiecte de infrastructură, prin finanţarea lor să putem depăşi deficitul bugetar de numai 2%, care nu-ţi va permite niciodată să te dezvolţi", a declarat, vineri, Dan Radu Ruşanu la RFI.

În opinia liderului deputaților PNL, deficitul bugetar de 2% pe care se va baza bugetul de stat din acest an, este o țintă care va duce însă la "diminuarea drastică a investiţiilor finanţate de stat".

"A treia constrângere ar fi reducerea de către băncile comerciale a liniilor de credit pentru agenţii economici la jumătate faţă de anul 2012. România a fost obligată în perioada anilor 1998-2004 de organismele financiare internaţionale şi nu numai, să-şi privatizeze cele mai importante bănci şi m-aş referi la Banca Comercială, Banca de Dezvoltare, Banca Agricolă, fapt ce a determinat ca astăzi cota de piaţă a băncilor străine în România să fie de peste 90%. În aceste condiţii, refuzul acestor bănci de a-ţi mai finanţa economia reală prin reducerea drastică a liniilor de creditare, motivată întotdeauna de această politică a băncii mamă pun în pericol atât stabilitatea economică, cât şi pacea socială în România", a susținut Rușanu.

Potrivit liberalului, aceste reduceri ale liniilor de creditare nu vor avea efecte pozitive. "Guvernul nu se poate implica în mod direct, însă reverberaţiile acestor reduceri fantastice ale liniilor de creditare vor afecta în primul rând Guvernul şi mă refer la creşterea numărului de şomeri, creşterea numărului de societăţi care vor intra în insolvenţă, reducerea contribuţiilor la fondul de pensii, fondul de sănătate şi în final, chiar volumul de colectare a taxelor şi impozitelor. Asta înseamnă această reducere a creditării economiei reale de către bănci. În 2014, probabil că statul se va împrumuta mai puţin, însă chiar şi în aceste condiţii vedem că foarte aleatoriu, ca să nu spun abuziv, băncile comerciale au redus această creditare a economiei româneşti, fapt fără precedent şi acum noi suportăm acele decizii impuse la vremea respectivă de organismele financiare internaţionale şi de UE de a ne privatiza sistemul bancar românesc", a mai sus liderul deputaților liberali.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News