Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an. De la 4,8% cât se estima în toamnă, până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi.

Economia românească va încetini de la un avans de 5,9% în 2021, până la 2,2% în 2022, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,4%.

Fondul anticipează totodată un avans de 9,3% al inflației, de la 5% în 2021, un deficit de cont curent de 7% din PIB (similar cu cel de anul trecut, de 7,1% din PIB) și o rată a șomajului de 5,6%, în ușoară creștere față de anul trecut, când s-a ridicat la 5,3%.

FMI se așteaptă ca activitatea economică din România să înregistreze un avans de 3,4% din PIB în 2023, ritm de creștere care ar urma să se mențină în următorii cinci ani, proiecția de creștere pentru 2027 fiind de 3,5% din PIB.

Comparativ, Bulgaria ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,2%, în timp ce economia Ungariei şi cea a Poloniei vor înregistra un avans de 3,7% în acest an.

Războiul încetinește recuperarea

Războiul din Ucraina a declanșat o criză umanitară costisitoare care necesită o rezolvare pașnică. În același timp, daunele economice cauzate de conflict vor contribui la o încetinire semnificativă a creșterii globale în 2022 și vor contribui la creșterea inflației.

Prețurile combustibililor și alimentelor au crescut rapid, lovind cel mai puternic populațiile vulnerabile din țările cu venituri mici.

Se estimează că creșterea economiei globale va încetini de la 6,1%, estimat în 2021 la 3,6%, în 2022 și 2023. Aceasta este cu 0,8 și 0,2% mai mică pentru 2022 și 2023 decât se prognozase în ianuarie.

După 2023, se estimează că creșterea globală va scădea la aproximativ 3,3% pe termen mediu. 

Creșterile de prețuri la mărfuri induse de război și presiunile din ce în ce mai mari asupra prețurilor au condus la previziuni de inflație pentru 2022 de 5,7% în economiile avansate și 8,7% în economiile de piețe emergente și în curs de dezvoltare — cu 1,8 și 2,8 puncte procentuale mai mari decât se estimase în ianuarie anul trecut. 

Continuă eforturile multilaterale de răspuns la criza umanitară, de a preveni fragmentarea economică, de a menține lichiditatea globală, de a gestiona problema datoriei, de a aborda schimbările climatice și de a pune capăt pandemiei sunt esențiale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News