Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Florian Coldea și Dumitru Dumbravă nu scapă de controlul judiciar. Judecătorii le-au respins cererile
FOTO: Inquam Photos/ George Călin
Judecătorii au respins cererile lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, de încetare a controlului judiciar.
Florian Coldea, fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, și Dumitru Dumbravă nu scapă de măsura controlului judiciar, după ce magistrații de la Curtea de Apel au respins cererile acestora de renunțare la măsură.
Cei doi sunt cercetați de Direcția Națională Anticorupție pentru trafic de influență.
Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă au fost plasaţi sub control judiciar pe cauţiune pe data de 24 mai 2024. Cei doi au fost acuzați că au cerut 600.000 de euro omului de afaceri Cătălin Hideg, pentru a-l ajuta pe acesta să obţină o pedeapsă cu suspendare într-un dosar de fraude cu fonduri europene.
Celor doi li s-a interzis părăsirea teritoriului național al României și intrarea în contact, direct sau indirect, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
În acest dosar, mai sunt urmăriţi penal avocatul Doru Trăilă şi Dan Tocaci, un apropiat al celor trei.
Comunicatul DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.
În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, inculpații vor depune o cauţiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatului din cadrul Baroului București) respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
