Fizician premiat cu Nobel, truc pentru a fierbe pastele într-un mod care economiseşte gazul
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Fotografie de la Lisa Fotios, Pexels
Fotografie de la Lisa Fotios, Pexels
Giorgio Parisi, fizician premiat cu Nobel în 2021, a explicat cum pot fi fierte pastele într-un mod care ajută şi la economisirea gazelor. 

Italianul Giorgio Parisi, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 2021, a sugerat că pregătirea pastelor fără flacără poate permite o scădere a consumului de energie, măsură ce s-ar putea dovedi utilă pentru a face economie în actuala situaţie de criză energetică, transmite EFE.

Într-o postare pe Facebook, Parisi a explicat că, odată ce apa începe să fiarbă, se pot adăuga pastele, se lasă la fiert două minute, după care se stinge focul, iar pastele fierb pasiv, datorită căldurii reziduale.

Parisi, cercetător la Universitatea Sapienza din Roma, a calculat că în acest mod se economisesc cel puţin 8 minute de consum de energie.

Cel mai important este să puneţi capacul, se pierde multă căldură prin evaporare. După ce fierb pastele, dau focul la minimum, ca să fiarbă foarte puţin fără să consume. La fel puteţi încerca să stingeţi focul, aşa cum se sugerează în această postare, care nu este a mea (...) şi pe care nu am făcut altceva decât s-o redistribui. Evident, aşa consumaţi mai puţin gaz şi pastele tot se fierb, comentează el.

Dezbaterea despre cum să se fiarbă pastele fără să se risipească energie nu este nouă, comentează EFE. În urmă cu câteva luni, asociaţia Unione Italiana Food, care îi reprezintă pe fabricanţii de paste, a transmis că acoperirea oalei cu un capac în timpul fazei de fierbere accelerează procesul de gătire şi permite economisirea a până la 6% din energie şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Asociaţia citată explica totodată că stingerea focului după două minute de fierbere, lăsând capacul pus, presupune o economisire energetică şi a emisiilor de CO2 care poate ajunge până la 47%.

Cu un consum mediu de 23,5 de kilograme de paste pe cap de locuitor, fiecare italian ar economisi până la 44,6 kw/h, 13,2 kilograme de emisii de CO2 şi 69 de litri de apă pe an, calcula Unione Italiana Food, scrie Agerpres.

Ciorbă sau supă? Care este mai bună, dacă nu vrei să te îngrași. Bilic: Poate să fie o capcană pentru siluetă

Dacă ții la siluetă, trebuie să știi să alegi atent mâncarea pe care o consumi. Așadar, ciorbă sau supă? Ce spune medicul nutriționist Mihaela Bilic. 

"Ciorbă sau supă-cremă? Cum se face frig afară, cum ne vine pofta de o ciorbă/supă caldă. Supa de pui cu tăiței de casă sau cu găluște este un adevărat medicament. Iar pentru gurmanzi și pofticioși sugerez o ciorbă de fasole cu afumătură sau un borș de perișoare dres cu smântână… greu de rezistat!

Ce relație este între ciorbă și siluetă? Una foarte bună, având în vedere că ciorba/supa ne umple stomacul cu apă. Umflă burta, dar nu îngrașă! Există diferențe între ciorbă și supă? Haideți să analizăm.

Ciorba este un amestec de legume, făinoase și carne diluat în multă apă. Dacă e acrită, se numește ciorb. Dacă e dulce, îi spunem supă. Ingredientele sunt vizibile, zeama este clară, iar grăsimea nu poate fi ascunsă, se ridică la suprafață. Uleiul nu se poate amesteca cu apa, ciorba poate fi degresată foarte ușor, fie când e caldă fie după ce s-a răcit.

Nu e periculos să punem în ciorbă cartofi, paste făinoase sau orez, cantitatea nu depășește 2 linguri/ porție și silueta nu este în pericol. Nici dacă e vorba de ciorbă dreasă cu smântână nu e grav - o lingură de smântână are mai puține calorii decât o lingură de ulei. 

Supa-cremă este în principiu o ciorbă de legume/leguminoase băgată la blender. Poate să conțină și carne, însă consistența ei cremoasă este dată de cartofi/rădăcinoase. Ca să fie mai groasă și pentru un plus de gust, unele rețete conțin făină, unt și/sau smântână…ori asta poate să fie o capcană pentru siluetă. Din păcate, făina încorporează grăsimea și nu o mai putem vedea. Supa cremă nu poate fi degresată. Pentru mai multă siguranță, ar fi bine să o gătiți chiar voi sau să fie făcută de un bucătar de încredere. 

Una peste alta, variantele se compensează: ciorba conține un pic de carne grasă, în schimb supa cremă are mai mult cartof sau smântână. Ca și valoare energetică, socotiți 150 cal pentru un castron de ciorbă/supă, echivalent cu o jumătate de porție de felul doi. Și culmea e că ține stomacul plin de două ori mai mult timp. Ciorba este prietena siluetei și poate fi consumată ca fel unic la masa de prânz sau la cină… dietetică, echilibrată și foarte românească", a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel