Anunţul mobilizării "parţiale" a Moscovei pentru războiul din Ucraina, care s-a tradus printr-o creştere a numărului de intrări în ţara nordică din Rusia, "a avut un impact semnificativ" asupra deciziei, a afirmat ministrul finlandez al afacerilor externe, Pekka Haavisto, scrie Agerpres.

Referendumurile "ilegale" de anexare în estul Ucrainei şi presupusul sabotaj al gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică "au sporit îngrijorările", a spus ministrul.

Ţara nordică se aliniază astfel de facto deciziei luate la începutul lui septembrie de Polonia şi de cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), celelalte patru state ale UE care au frontieră cu Rusia.

Măsura era în discuţie în Finlanda chiar înainte de ordinul militar al lui Vladimir Putin, din cauza numărului mare de turişti ruşi care au intrat în spaţiul Schengen prin Finlanda.

Autorităţile de la Helsinki nu au anunţat însă viitoarea sa intrare în vigoare decât în seara anunţului mobilizării parţiale în Rusia.

"Decizia vizează împiedicarea completă a situaţiei actuale de turism rusesc în Finlanda şi tranzitul asociat de-a lungul ţării", a explicat Haavisto în cadrul unei conferinţe de presă.

Helsinki a recunoscut că decizia sa s-ar putea traduce printr-o creştere a numărului cererilor de azil şi a tentativelor de trecere ilegală a frontierei.

Polonia și țările baltice au închis porțile turiștilor ruși

Patru dintre cele cinci țări ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia au început luni să refuze turiștii ruși, spunând că nu ar trebui să călătorească în timp ce țara lor este în război cu Ucraina.

Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au impus noi restricții.

Mișcarea a fost cea mai recentă dintr-o serie de sancțiuni și alte măsuri luate de UE sau de statele sale membre de când Moscova a invadat Ucraina pe 24 februarie.

UE a interzis toate zborurile din Rusia, lăsând disponibile numai legăturile de transport feroviar și rutier, iar în această lună a fost de acord să limiteze eliberarea de vize de călătorie gratuite în zona Schengen.

Citește și:

Rusia ar putea mobiliza forțat prizonierii de război ucraineni, pentru a lupta împotriva propriei țări, avertizează Institutul pentru Studii de Război

Presa de stat rusă ar fi relatat sâmbătă că prizonierii de război ucraineni deținuți în tabăra de prizonieri de la Olenivka au „cerut verbal” autorităților Republicii Populare Donețk (DNR) să le permită să lupte în Batalionul de cazaci voluntari „Bohdan Hmelnițki” al DNR.

„În cazul în care forțele rusești sau forțele proxy rusești au constrâns prizonierii de război ucraineni să intre în luptă, aceasta ar fi o încălcare a Convenției de la Geneva privind prizonierii de război, care prevede că „niciun prizonier de război nu poate fi trimis sau deținut în niciun moment în zone în care poate fi expus la focul din zona de luptă” și nu trebuie „să fie angajat la munci nesănătoase sau periculoase”, subliniază ISW.

Totodată, think tank-ul susține că pozițiile deținute de oamenii din conducerea militară rusă continuă să se schimbe, ceea ce sugerează că președintele rus Vladimir Putin continuă să vadă problemele sistemice.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News