Banca centrală de la Atena susține sistemul bancar din Grecia cu lichidităţi de urgenţă estimate la circa 100 miliarde de euro, aprobate în secret de către Banca Centrală Europeană (BCE), fără un anunţ oficial sau dezvăluirea condiţiilor, potrivit Financial Times (FT), scrie Mediafax.

Jurnaliștii cotidianului britanic susțin că programul lichidităților de urgență (emergency liquidity assistance - ELA), folosit pentru ajutorarea băncilor din economiile mai slabe ale zonei euro, este unul dintre aspectele mai puţin cunoscute ale crizei datoriilor.

Potrivit FT, acest program a fost folosit pentru evitarea unui colaps al sistemului bancar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură şi mai mare Grecia, însă BCE capătă o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor ţări.

De asemenea, FT susține că BCE este destul de rezervat privind furnizarea mai multor informații despre program, precum și despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor.

Se pare că BCE a lăsat un pic garda jos în aprilie, când într-un document săptămânal a prezentat o creştere neaşteptată de 121 miliarde de euro la rubrica, intitulată inocent, "alte creanţe pe băncile din zona euro", rezultatul comasării finanţărilor ELA într-o singură categorie. Astfel, 121 miliarde de euro reprezintă suma minimă acordată prin program băncilor centrale din zona euro (eurosistem).

FT arată că analiştii au reuşit să adune mai multe detalii, la o cercetarea atentă a datelor disponibile de la BCE şi bănci comerciale. Astfel, Grecia foloseşte acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro şi Cipru de 4 miliarde de euro, afirmă analiştii Barclays. Dacă datele sunt corecte, suma totală depăşeşte 140 de miliarde de euro, peste 10% din împrumuturile pentru bănci prin operaţiunile standard de politică monetară.

Pentru finanțări ELA mai mari de 500 de milioane de euro, consiliul guvernatorilor BCE, format din 23 de membri, trebuie să-și dea acordul, pentru ca lichiditatea în exces să nu creeze inflaţie, însă folosirea acestei facilități poate fi oprită dacă două treimi dintre membrii consiliului se opun unei aplicaţii.

Cel mai important, riscurile sunt în cea mai mare măsură suportate de banca centrală naţională implicată, spre deosebire de lichidităţile obişnuite, însă ar exista un impact generalizat dacă o ţară ar părăsi zona euro. Teoretic, nu există limită la fondurile care pot fi împrumutate prin ELA şi nici informaţii despre garanţiile pe care trebuie să le furnizeze băncile împrumutate sau despre dobânzile plătite.

Exemplul Irlandei arată, de asemenea, că folosirea temporară a fondurilor poate fi prelungită.

Consiliul BCE a exclus, săptămâna trecută, patru bănci din Grecia de la operaţiunile obişnuite de lichiditate, obligându-le să rămână dependente de programul de urgenţă, invocându-se, neoficial, incertitudinea politică legată de planul de recapitalizare a băncilor elene.

Laurent Fransolet, analist la Barclays a declarat: "Oprirea accesului la ELA ar fi calea de a împinge Grecia în afara zonei euro - dacă s-ar dori excluderea ţării sau Grecia ar dori să părăsească uniunea monetară. Nu cred însă că BCE va lua această decizie. Cred că BCE va lăsa politicienii să ia hotărârea".

Totuşi, notează FT, ambiguitatea legată de modul în care va acţiona BCE oferă băncii centrale influenţă asupra politicienilor. Fără îndoială, consiliul BCE va încerca să mobilizeze similar şi politicienii din Grecia, scrie cotidianul britanic.

Șase bănci greceşti sunt prezente în România: EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News