Premierul Victor Ponta a prezentat într-o conferință extraordinară, joi seara, Starea Națiunii, unde a dat citire Bugetului cetățeanului român pentru 2013, dar și detalii despre cum va arăta acesta. România va avea o datorie de 2.500 de euro pentru fiercare român.

 Ținut la secret de premier până în ultima zi, Bugetul este o surpriză și pentru miniștrii Cabinetului Ponta II. De Ce News vă prezintă principalele declarații ale premierului

- Obligaţia noastră e să readucem România într-o direcţie de creştere. Ajustările macroeconomice 2008-2012 au fost necesare deoarece România nu mai era împrumutată la costuri acceptabile. S-au luat măsuri de austeritate, iar realitatea a fost o oprire a creşterii României. Ne propunem disciplină bugetară şi fiscală. Nu ne mai putem permite angajarea de cheltuielei şi promisiuni , reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, creşterea eficienţei investiţiilor. Nu orice investiţie e neapărat necesară şi utilă.

- În 2013, PIB-ul va fi de 140 miliarde de euro echivalent cu 7000 de euro pentru fiecare cetăţean român. România a pierdut până acum acest PIB, am scăzut la 124, 131, 132 de miliarde. Deficitul bugetar a reprezentat banii pe care a trebuit să-i împrumutăm.

 - Efortul va avea ca scop întoarcerea la 2008. Să închidem subdezvoltarea.

 - În 2013, veniturile statului vor ajunge la 46 miliarde de euro, 2300 de euro pt fiecare cetăţean român. Cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile. Cu 3 miliarde de euro în plus. Fiecare cetăţean român va fi mai dator cu 130 de euro decât era la începutul anului.

Vezi aici Bugetul prezentat de Victor Ponta

 - Datoria publică pe care va trebui s-o returnăm este de 51 de miliarde de euro, 2500 de euro pentru fiecare român. În urmă cu patru ani aveam 28 de miliarde de euro, de la 1400 de euro datorie pentru fiecare cetăţean, acum avem 2500. Acest lucru se reflectă în cât plătim dobânzi în fiecare an. În ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria.

 - România are o datorie de 34% din PIB. Doar trei ţări au o datorie mai mică: Estonia, Bulgaria şi Luxemburg.

 - Pensii: 11,1 miliarde de euro avem de plătit. Avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. E o sarcină dificilă, dar pe care ne-am angajat-o

 - 7,8 miliarde de euro pentru investiţii. Nu se reduce în niciun fel suma alocată în 2012.

 - Cheltuieli cu bunuri şi servicii: 7,6 miliarde de euro

 - Asistenţa socială: 4,4 miliarde de euro

 - Dobânzile: 2,5 miliarde de euro.

 - Subvenţii: 1,1 miliarde de euro.

 - Contribuţia României la bugetul UE: 1,4 miliarde de euro.

 - Alte cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.

 -Pentru sănătate: 6,2 miliarde de euro.

 -Transporturi 4,9 miliarde euro.

 -Educaţie şi Cercetare: 4,4 miliarde euro.

 -Agricultură: 3,8 miliarde euro.

 -Administraţia publică locală şi centrală. 2 miliarde euro.

 -Apărare: 1 miliard euro.

 -Mediu: 1 miliard euro.

 - În 2012, am îndeplinit toate criteriile referitoare la deficitul bugetar convenite cu FMI şi BM. În 2012, deşi an electoral, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro, faţă de 2011. În 2012, România e pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de scădere a deficitului. Nu e neapărat o fericire, dar s-au spus multe lucruri anul trecut şi cred că responsabilitatea nu s-.a făcut în detrimentul câştigului electoral. Pentru prima dată din 2007, ne-am încadrat într-o limită de deficit, ceea ce este o limită prevăzută în tratatele europene.

 - Stabilitatea politică şi predictibilitatea au ajutat revenirea cursului de schimb.

 - În 2012 nu a trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia României din partea FMI. Statul s-a împrumutat de pe pieţele private, dar cu costuri din ce în ce mai mici.

 - Plata indexării pensiilor cu 4% presupune o alocare suplimentară de 500 de milioane de euro. A doua tranşă de alocare pentru restabilirea salariilor bugetarilor presupune o alocare suplimentară de 1,1 miliarde de euro.

 - Decizia de a reduce numărul consilierilor cabinetelor demintarilor, mesajul pe care vrem să-l dăm e că nu se începe de la bază când se taie, ci de la vârf.

 -Parlamentul să rămână la nivelul de buget de la 2012. Suma pentru fiecare parlamentar va fi mai mică. La Guvern, de la numărul de consilieri vom trece la reducerile în aparatul central.

-Nu vom mai aproba finanţarea investiţiilor pentru care există posibilitatea de a accesa fonduri europene. Dacă poţi accesa nu mai vii să ceri bani la bugetul de stat. Interzicem prin lege. De ce să dăm bani de la buget dacă pot fi luaţi de la UE?

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News