Data actualizării: 21.08.2014 14:17
Data publicării: 20.08.2014 12:32

Fiecare pentru el sau toți împotriva lui Ponta?

Autor: DCNews Team | Categorie: Stiri

Au rămas mai puțin de trei luni până la alegerile prezidențiale, iar situația candidaturilor se complică pe zi ce trece. În lupta pentru Cotroceni, Victor Ponta pare de departe marele favorit. Singurul care ar putea să-i pună probleme prezidențiabilului stângii este Klaus Iohannis, candidatul ACL, nu însă și al "dreptei unite". Asta pentru că, pe lângă Iohannis, pentru voturile electoratului de dreapta se mai luptă cel puțin patru candidați, ce însă par să se angreneze într-o competiție sortită eșecului.

Candidaturi de pe dreapta, aparent fără miză

Prezidențiabilul PMP, Elena Udrea, cel al PRL, Călin Popescu Tăriceanu, alături de independenții Monica Macovei și Cristian Diaconescu, vor încerca să atragă voturile alegătorilor de dreapta și să intre în turul 2 alături de Victor Ponta.

Aparent fără șanse reale de reușită și fără miză, candidaturile celor patru s-ar putea dovedi vitale în eventuala finală dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis.

Candidați pentru anumite categorii de alegători

Un plan dezvăluit de surse din PDL pare să explice perfect numeroasele candidaturi de pe partea dreaptă a eșichierului politic. Scenariul prezentat de stiripesurse.ro și care ar exlica înscrierea Monicăi Macovei în cursa prezidențială sună astfel:

- PDL și-a pierdut capacitatea de a atrage electoratul "băsist", în special electoratul sensibil la teme precum statul de drept sau independența justiției. O candidatură a Monicăi Macovei coagulează acest electorat și îl aduce la urne. Astfel, în turul 2, Monica Macovei ar putea mult mai ușor să joace și să-și trimită voturile către Klaus Iohannis, pentru că ar deveni un vector de imagine.

Vezi și: Miza candidaturii lui Macovei la prezidențiale - Scenariu

Candidații de dreapta se nișează astfel pe anumite categorii de votanți și încearcă să atragă în turul 1 la urne oameni care în mod normal nu ar merge să îl voteze pe Klaus Iohannis:

- Monica Macovei marșează pe tema independenței justiției;

- Elena Udrea se adresează nucleului dur al "băsiștilor", tinerilor (vezi tema PMP - partidul în blugi) și Diasporei - dat fiind că l-a numit șef de campanie pe moldoveanul Eugen Tomac;

- Cristian Diaconescu pare să se adreseze alegătorilor preocupați de politica externă, care nu votează candidați ai partidelor, ci independenți. Prin asocierea cu Viorel Cataramă - independentul care a renunțat la candidatură pentru a-l susține pe Diaconescu, fostul mininistru de Externe pare să se orienteze și către mediul de afaceri, către electoratul liberal.

Citește și: Viorel Cataramă renunță la candidatura pentru Cotroceni: Îl susțin pe Cristian Diaconescu

- Călin Popescu Tăriceanu încearcă să obțină încrederea simpatizanților PNL nemulțumiți de fuziunea cu PDL, în special, și a celor 7,4 milioane de români care au votat "Da" la referendumul din 2012, în general.

În afara celor patru, îl mai avem pe Klaus Iohannis, principalul candidat al dreptei. Acesta ar putea beneficia, pe lângă susținerea PNL-PDL, de voturile românilor care nu sunt ortodocși sau de cei care tânjesc la o țară "ca afară", în special de cei care văd în Germania un model de urmat - deloc puțini.

Mai multe voturi, mai puține șanse pentru PSD

Adresându-se anumitor categorii de votanți, candidații de dreapta încearcă să aducă la urne oameni care în mod normal nu s-ar prezenta la vot și care ar putea schimba radical rezultatul prezidențialelor. În condițiile în care PSD are un aparat de partid extrem de puternic și bine organizat, prezența redusă la urne îi avantajează de minune pe social-democrați. PSD are aproape 510.000 de membri declarați. La o medie de trei votanți în familia fiecărui social-democrat, PSD pleacă din start cu 1,5 milioane de voturi în cursa pentru Cotroceni, neluându-i în calcul aici pe cei din UNPR și PC, aliați ai social-democraților.

Cu cât va reuși dreapta să scoată mai multă lume la vot, cu atât va scădea importanța militanților PSD în economia rezultatelor finale. 1,5 milioane din 6 milioane înseamnă mult mai mult decât 1,5 milioane din 9 milioane, de exemplu.

Vezi și: Elena Udrea - Victor Ponta. O prezență mai mare la vot înseamnă înfrângerea categorică a lui Ponta, spune Udrea

Aceasta pare să fie adevărata miză a numeroaselor candidaturi de pe partea dreaptă a eșichierului politic. Atragerea de electorat la urne în turul 1 și redirecționarea acestuia către Klaus Iohannis în turul 2. Excepție face Tăriceanu, care pare să joace aceeași carte, însă pentru a direcționa electorat către Victor Ponta.

Ineficiența strategiei, dovedită în 2009

Însă problema unei astfel de strategii este că între cele două tururi alegătorii nu ascultă neaparat de ce îi sfătuiește candidatul pe care l-au votat inițial. Un exemplu elocvent îl reprezintă prezidențialele din 2009. În primul tur, primii trei candidați au avut următoarele rezultate: Traian Băsescu - 32,44%, Mircea Geoană - 31,15%, Crin Antonescu - 20,02%. Între cele două tururi, PNL și-a anunțat public susținerea pentru Mircea Geoană, însă Traian Băsescu a fost cel care a ajuns la Palatul Cotroceni.

Chiar dacă nu a dat rezultate în 2009, aceasta pare să fie singura strategie prin care prezidențiabilul dreptei l-ar putea învinge pe Victor Ponta, un candidat care beneficiază de toate premisele pentru a ajunge la Cotroceni: este premier - deține anumite pârghii și are o vizibilitate mare în spațiul public; este sprijinit de cel mai mare partid din țară - PSD, plus UNPR și PC; comunică eficient și țintește foarte bine în "goana" după voturi - amnistierea pensionarilor și a mamelor reprezintă ultimul exemplu în acest sens".

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News